Curios faptul că, potrivit INS, 5 milioane de români, cei mai mulți oameni cinstiți, pensionari și tineri, trăiesc în condiții mult mai proaste decât cele din penitenciare. Lor nu le asigură nimeni alocație de hrană de 2.400 lei lunar/ persoană, îngrijiri medicale și intervenții chirurgicale gratuite și la orice oră.  Și fiindcă nu e suficient, violatorii, pedofilii sau criminalii, care au fost eliberați mult mai repede, au dreptul și la despăgubiri în bani pentru fiecare zi de detenție.

Mai exact, statul ia banii de la victime (din taxele și impozitele acestora) și îi dă drept recompensă infractorilor prinși și condamnați. Pe deasupra, aceștia trebuie să primească și scuzele președintelui PSD, Liviu Dragnea, care le cerea iertare condamnaților pentru că au trebui să suporte condițiile din penitenciare.

Așadar, trăim în țara în care copiii ar trebui să își dorească să fie pușcăriași, infractori, condamnați pentru a beneficia de recunoștința autorităților române.

De la adoptarea legii recursului compensatoriu, au fost eliberați în baza acestui act normativ aproximativ 9.000 de infractori, închiși pentru toată paleta de infracțiuni: crime, violuri, pedofilie, tâlhărie, corupție, furturi etc. Cu mult peste așteptările ministrului Tudorel Toader, care se declara depășit de rezultat.

Dovadă că legea a fost făcută pe genunchi, fără niciun studiu de impact. Din cei 9.000 de infractori eliberați, peste 6.000 au recidivat, informează ANP. Adică au ucis din nou, au violat, au abuzat copii și au dat în cap pe stradă. Cifrele sunt revoltătoare, dar ținute sub tăcere de PSD și ALDE, care și-au dat seama că au umplut țara de infractori periculoși. Dar pentru mâna de prieteni și colegi de partid aflați în pușcărie și care trebuiau eliberați de urgență au fost nevoiți să golească toate pușcările. Fără discriminare.

Un deținut, despăgubiri de 15.000 euro pentru 5 ani de pușcărie

Pe lângă reducerea pedepselor, ministrul Tudore Toader a propus ca pentru fiecare zi de pușcărie, un infractor să primească ca despăgubire între 5 și 8 euro. Măsura a fost aspru criticată inclusiv de Federația Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP).

“Intenţia ministrului Justiţiei de a «despăgubi» infractorii aflaţi în penitenciare în perioada 2012-2017 are, pe lângă caracterul inoportun şi imoral, o importantă influenţă bugetară, având în vedere numărul mare de foşti deţinuţi care vor beneficia de cei 5-8 €/zi de detenţie în condiţii improprii.

Concret, la un rulaj total al deţinuţilor estimat pentru perioada 2012 – 2017 de 92.000 de deţinuţi, aceştia fiind beneficiarii, costurile totale pentru bugetul de stat se vor ridica la o sumă cuprinsă între 370 milioane € (la o despăgubire de 5€/zi/deţinut) şi 550 milioane € (la o despăgubire de 8€/zi/deţinut)“, se arată într-un comunicat de presă al Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), postat pe site-ul instituţiei.

“Astfel, suma maximă care ar putea fi obţinută de 1 deţinut pentru această perioadă de 5 ani ar urma să fie de 9.125 € (la o despăgubire de 5€/zi/deţinut) sau de 14.600 € (la o despăgubire de 8€/zi/deţinut). Cheltuielile antamate de către ministrul Tudorel Toader pentru premierea infractorilor ar putea, în schimb, să fie folosite la construcţia a 1.500 de şcoli cu 8 săli de clasă sau a 11 spitale cu 450 de paturi, educaţia şi sănătatea fiind declarate priorităţi naţionale“, potrivit sursei citate.

Potrivit FSANP, CEDO nu a cerut niciodată despăgubirea infractorilor, nu a impus măsuri obligatorii, ci doar a cerut îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare.

Compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare – Recursul Compensatoriu

(1) La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.

(2) În sensul prezentului articol, se consideră condiții necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene.

(3) În sensul prezentului articol, se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare:

a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză;

b) lipsa accesului la activități în aer liber;

c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă;

f) existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

Au dreptul la despăgubiri? DA

Au dreptul cei ce au fost eliberati sa primeasca din partea statului despagubiri daca au fost incarcerati in conditii necorespunzatoare?
Raspunsul este DA! Chiar si cei ce au fost eliberati din penitenciare dar in perioada 2012-2017 au fost incercerati in conditii improprii, au dreptul sa ceara despagubiri de la statul Roman si ele nu sunt mici ci se pot ridica la zeci de mii de euro.

Legea penala retroactiveaza, ori atata vreme cat cei care sunt inca inchisi in penitenciare, beneficieaza de aceasta lege si li se scad zilele de incarcerare, atunci cei ce au terminat de servit pedeapsa, atunci pot cere instantei sa li se respecte drepturile si sa fie despagubiti in bani de catre statul roman.

Repararea pagubei materiale sau a daunei morale în cazul condamnării pe nedrept sau al privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal, ori in acest caz vorbim despre RESTRANGERE IN MOD ILEGAL, PRIN APLICAREA LEGII 168/2017.

Acţiunea pentru repararea pagubei poate fi pornită de persoana îndreptăţită, potrivit art. 504, iar după moartea acesteia poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreţinerea sa.

Acţiunea poate fi introdusă în termen de 18 luni de la data rămânerii definitive, după caz, a hotărârilor instanţei de judecată sau a ordonanţelor procurorului, prevăzute în art. 504.

Pentru obţinerea reparării pagubei, persoana îndreptăţită se poate adresa tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază, chemând în judecată civilă statul, care este citat prin Ministerul Finanţelor Publice, informează av drd. Adrian Cuculiș.

(Visited 278 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.