Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a Soarelui şi nopţile mai lungi şi mult mai răcoroase.

„Din datele înregistrate în perioada 1961-2018 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat, în Delta Dunării. În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul şi sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 grade Celsius”, indică ANM.

De asemenea, valori mai moderate, între 12 şi 16 grade Celsius sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 de metri), temperaturile medii vor fi cuprinse între 8 şi 12 grade Celsius, iar în zonele montane mai înalte (peste 1500 metri) aceste valori coboară până la 4 – 8 grade Celsius, în timp ce la Vf. Omu pot ajunge chiar sub 3 grade Celsius.

Potrivit meteorologilor, de-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă.

„La 26 staţii meteorologice temperatura maximă absolută a lunii a fost cuprinsă în intervalul 39 – 43,5 grade Celsius, 19 dintre aceste maxime au fost înregistrate în perioada 7 – 9 septembrie 1946, două în 1952, pe 1 septembrie şi numai câte una în 1962, respectiv 1968”, precizează specialiştii ANM.

Temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la staţiile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, în data de 8 septembrie 1946.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută din această lună, aceasta scade la aproape toate staţiile meteorologice sub 0 grade Celsius. Analiza ANM arată că temperatura minimă absolută a lunii septembrie este minus 15 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935.

Specialiştii meteo susţin că luna septembrie este o lună mai puţin instabilă, chiar şi faţă de august, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei, a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, acestea sunt mai reduse cantitativ, în medie, în luna septembrie faţă de cele din lunile de vară, când instabilitatea este mai accentuată.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2018, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că medii lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 de litri/metru pătrat pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest şi parţial în vestul Transilvaniei.

Cantităţi sub 30 de litri/mp sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării, între 50 şi 75 litri/mp se înregistrează în Subcarpaţi, în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Dealurile Vestice, Maramureş şi Bucovina, dar şi în partea centrală a Câmpiei Române; peste 75 litri/mp se înregistrează în zona montană, iar în Munţii Rodnei, Munţii Semenic şi în Masivul Retezat, acestea pot depăşi 100 de litri/mp.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 litri/mp la Piatra Neamţ, în anul 1912. În cazul cantităţii maxime absolută lunară de precipitaţii căzute în 24 de ore, la staţiile meteorologice, acesta este 161,4 litri/mp şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005.


(Visited 33 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.