În luna martie, compania Besmax Pharma Distribution a încheiat un protocol cu Ministerul Sănătății prin care s-a oferit să doneze mai multe echipamente de plasmafereză către centrele de transfuzii sanguine din țară. Echipamentele sunt folosite pentru colectarea de plasmă de la persoanele vindecate de COVID-19, aceasta fiind administrată pacienților critici, oferindu-le anticorpi ce neutralizează noul coronavirus.

Conform procedurii, în luna aprilie, reprezentanții Besmax au primit o solicitare scrisă din partea președintelui Consiliului Județean (CJ) Constanța de la acea vreme, Marius Horia Țuțuianu (PSD), pentru aducerea la Constanța a unui echipament gratuit de plasmafereză. Echipamentul, în valoare de 21.000 de euro ar fi fost livrat și cu 1000 de kit-uri pentru colectarea plasmei, în valoare de 25.000 de euro, ajungându-se astfel la o valoare a donației de 46.000 de euro.

Cu ce diferă un echipament de plasmafereză față de cele clasice?

Echipamentele clasice permit recuperarea a cel mult unei singure doze de plasmă de la un donator, respectiv 200 de ml. Cu echipamentul donat, un centru de transfuzii poate colecta 600 ml de plasmă la fiecare donare, adică trei doze de plasmă convalescentă. Mai mult, de la același donator se poate colecta de până la trei ori, respectiv la fiecare două săptămâni, astfel încât fiecare donator poate oferi în total 9 doze de plasmă, în perioada în care are o concentrație de anticorpi suficient de mare. În prezent, după o donare de sânge normală donatorul poate reveni doar după ce trec două luni, timp în care dispar anticorpii anti-SARS-Cov2, ce ar putea salva o viață.

Echipamentul pe care CRTS Constanța ar fi putut să-l primească gratuit pentru recoltarea plasmei de la donatori.

De ce a fost refuzat echipamentul rezervat pentru Constanța
Potrivit directorului Besmax Pharma Distribution, Florin Hozoc, răspunsul oferit inițial de șefa Centrului Regional de Transfuzii Sanguine Constanța, Alina Mirella Dobrotă, care este și președintele Comisiei de Transfuzii din Ministerul Sănătății, a fost că „plasma nu e bună“.

Doamna Dobrotă a spus inițial că nu vrea echipamentul oferit de noi deoarece nu crede că plasma e bună și că nu crede că are personal suficient pentru a face această procedură.“, a declarat Florin Hozoc pentru Constanța de Azi.Ulterior, la sfârșitul lunii aprilie, președintele CJ Constanța, Horia Țuțuianu a revenit cu o adresă prin care ne-a transmis că urmare a unei discuții pe care a avut-o cu șefa Centrului de Transfuzii, renunță la acel echipament.“.

După ce numărul de infectări COVID-19 la nivelul județului Constanța a devenit tot mai mare, directorul general al Institutului Național de Hematologie și Transfuziologie, Violeta Oancea a mai avut alte două discuții cu Alina Dobrotă, încercând să o convingă să primească echipamentul gratuit. Dobrotă a refuzat și de această dată, însă a precizat că preferă ca în locul echipamentului să primească bani pentru a putea să achiziționeze aparatul de la o firmă numită Hemarom SRL, despre care a spus că are o bună colaborare de mai mulți ani. De subliniat că echipamentul oferit de Hemarom SRL costă de trei ori mai mult decât echipamentul oferit gratuit.

Noi nu suntem distribuitori de echipamente sau consumabile pentru colectarea de sânge, plasmă sau alte componente sanguine. Deci nu avem nici un interes comercial sau beneficiu financiar, ca urmare a exploatării acestor echipamente. Am cumpărat echipamentele și consumabilele donate ca orice client privat, având în vedere cel mai bun raport preț/calitate pentru colectarea de plasmă. În aceste condiții, orice speculație privind un posibil interes financiar pentru comercializarea de consumabile sau vânzarea de servicii de reparații sau întreținere este fără nici un sens.“, a mai explicat directorul Besmax.

Cine este Hemarom SRL
Hemarom este un distribuitor vechi pe piața medicală a transfuziilor sanguine din România, având colaborări prin achiziții directe și licitații cu mai multe centre de transfuzii din țară încă din anul 2007. Firma are sediul declarat în București, iar de câțiva ani colaborează și cu Centrul de Transfuzii de la Constanța.

La ora actuală sunt 21 de centre din țară care au primit și folosesc echipamentele donate (un total de 26 de echipamente), excepție făcând Constanța, Suceava și Timișoara. Centrele de Transfuzii din cele trei județe care au refuzat colaborează cu firma Hemarom pentru achiziționarea de echipamente. „Cei de la Suceava deja aveau documentele pregătite pentru a cumpăra echipamente și kituri la un preț de trei ori mai mare decât cele oferite de noi gratuit. Situația a fost similară și la Timișoara, unde negocierile cu Hemarom erau deja finalizate.“, a mai spus Florin Hozoc.

În prezent, la CRTS Constanța este folosit un aparat de colectare cumpărat de la Hemarom SRL în urmă cu aproximativ 10 ani. Un kit de colectare a plasmei pentru acest aparat costă de trei ori mai mult decât kit-urile pe care centrul ar fi putut să le primească gratuit, dar pe care Alina Dobrotă le-a refuzat. 1000 de kituri de la Hemarom, fără echipament, costă aproximativ de 70.000 de euro.

Șefa CRTS nu dă interviuri
Contactată pentru a oferi mai multe lămuriri cu privire la această situație, șefa CRTS Constanța a refuzat orice dialog pe acest subiect. „Nu știu ce informații aveți dumneavoastră și nu dau interviuri la telefon“, a fost răspunsul pe care l-am primit din partea Alinei Mirella Dobrotă. Deși ne-a închis telefonul, am încercat să revenim cu pentru a afla, totuși, ce aparate de recoltare a plasmei sunt folosite în prezent la CRTS Constanța și care este cantitatea de plasmă obținută de la un donator. Alina Dobrotă a refuzat să ne mai răspundă la telefon.

Potrivit situației raportate de Institutul Național de Hematologie Transfuzională, la data de 10 noiembrie 2020, CRTS Constanța avea doar 7 donări prin procedura de plasmafereză, în timp ce 55 persoane au fost puse să doneze sânge, din care, reamintim, se recupereaza doar 1 doză de plasmă.

Între timp, Constanța este unul dintre județele cu cea mai rapidă creștere a numărului de infectări raportate în ultimele 14 zile, rata testărilor pozitive ajungând la 7,54 conform raportului din data de 27 noiembrie. Potrivit Direcției de Sănătăate Pulică Constanța, la nivelul județului, paturile pentru tratarea bolnavilor COVID-19 sunt distribuite astfel: Spitalul Clinic de Boli Infecțioase (120 – 132 ocupate, capacitate suplimentată), Spitalul de Pneumoftiziologie (100 – 84 ocupate), Spitalul Municipal Medgidia (150 – 125 ocupate), Spitalul Municipal Mangalia (111 – 96 ocupate), Spitalul Militar – Sistem Modular (56 – 44 ocupate) și Secția Exterioară Agigea (55 – 30 ocupate).

(Visited 10.209 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.