Iohannis a precizat că actul normativ i-a fost trimis spre promulgare de către Parlament în data de 11 iulie, menționând că legea modifică şi completează o serie de prevederi constituind cadrul general de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, respectiv cadrul general de organizare şi desfăşurare a activităţilor specifice exercitării funcţiei de control asupra modului de formare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum și că adoptarea ei a încălcat principiul bicameralismului.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, respectiv a depăşirii termenului constituţional de adoptare tacită, cu consecinţa încălcării principiului bicameralismul”, se arată în sesizarea transmisă de președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a afirmat că actul normativ a fost dezbătut şi adoptat cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată (Camera Deputaţilor), precizând că principiul bicameralismului a fost încălcat şi prin adoptarea legii de către Camera decizională (Senat) într-o formă substanţial diferită faţă de forma Camerei de reflecţie, cu ignorarea criteriilor esenţiale consacrate prin jurisprudenţa constituţională.

Potrivit președintelui, dispoziţiile introduse în această lege reinstituie un control preventiv al Curţii de Conturi, dar reglementarea este incompletă.

Astfel, Iohannis critică prevederea care instituie obligaţia Ministerului Public de a transmite o serie de informaţii Curţii de Conturi aflată în exercitarea atribuţiilor sale.

Această nouă dispoziţie reprezintă o încălcare a principiului potrivit căruia urmărirea penală este nepublică, conform art. 285 alin. (2) din Codul de procedură penală, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare obligaţie instituită în sarcina Ministerului Public de a transmite informaţii despre stadiul de soluţionare a unei cauze penale unei autorităţi administrative autonome aflate sub control parlamentar aduce atingere atât principiului separaţiei puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie, cât şi rolului Ministerului Public prevăzut de art. 131 din Constituţie, aşa cum acesta a fost dezvoltat pe cale jurisprudenţială”, se menționează în sesizare.

De asemenea, șeful statului afirmă că prevederile referitoare la sprijinirea de către decanate a plenului Curţii de Conturi în activitatea sa sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, deoarece mandatele consilierilor sunt de 9 ani, iar stabilirea unui mandat de 2 ani pentru decanii aleşi cu majoritatea voturilor membrilor face ca aceste mandate legale, reînnoite, să fie întrerupte de încetarea activităţii unui consilier de conturi, menționând că dispoziția încalcă principiul securităţii juridice.

Totodată, Iohannis spune că instituirea posibilității delegării unor atribuții ale președintelui vicepreședinteților, fără o circumstanțiere obiectivă, încalcă legea fundamentală, precum și că, prin acest act normativ, Curtea de Conturi nu mai are obligaţia să verifice toate conturile înainte de împlinirea termenelor de prescripție, lucru ce afectează în mod direct rolul său constituțional.

Președintele critică și prevederea conform căreia „membrii Curţii de Conturi, pe lângă atribuţiile prevăzute de lege, pot desfăşura activităţi didactice, de cercetare ştiinţifică şi de formare profesională sau asimilate acestora”, considerând că acest lucru „excede limitelor constituţionale reglementate prin art. 140 alin. (4) prin raportare la art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală.”

În acelașii timp, șeful statului critică reglementările referitoare la pensiile de serviciu pentru persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern sau asimilată acesteia, apreciind, totodată, că eliminarea obligativităţii suspendării din funcţie a membrilor Curţii de Conturi şi a auditorilor publici externi (la momentul trimiterii acestora în judecată) va institui un tratament privilegiat, fără nicio justificare rațională, obiectivă sau rezonabilă, pentru această categorie profesională.

Președintele solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea este neconstituţională.

 

(Visited 53 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.