Comisia Europeană a luat o decizie mult așteptată pe 5 mai de a înființa Extreme Light Infrastructure (ELI) ca un consorțiu european pentru infrastructura de cercetare (ERIC) doar cu Republica Cehă și Ungaria, fără România. Decizia de a aproba cererea vine după ani de negocieri intense, potrivit unui comunicat al ELI.

”Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională.”, se arată în comunicatul ELI, fără a se preciza însă și o dată certă.

România a pierdut calitatea de membru după ce nu și-a atins țintele asumate și a încercat, sub conducerea ministrului Cercetării Teleman, să se repoziționeze și să opteze pentru statutul de Observator Fondator, urmând ca în cadrul negocierilor din ELI-ERIC și IMPULSE să re-atingă această țintă în 2023.

ELI-ERIC nu a mai oferit posibilitatea părții române de a opta, în acel moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).
„Această decizie înseamnă că toate laboratoarele pot funcționa în mod legal împreună, ca o singură organizație”, spune Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium. „Decizia vine într-un moment important, deoarece tranziția la operațiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de știință este intens”.

Facilitățile ELI ERIC sunt ELI-Beamlines în Dolní Břežany în Republica Cehă și instalația ELI-ALPS din Szeged, Ungaria. Acestea sunt primele laboratoare științifice la scară largă construite în cele mai noi state membre ale Europei, la un cost de 300 de milioane EUR – fiecare – în ultimii șase ani, folosind fonduri structurale europene. Ei angajează deja 600 de oameni de știință, ingineri și personal de sprijin din țările gazdă, din regiune și din străinătate.

Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre într-un consorțiu european care să-i asigure acces la finanțari și la proiecte de cercetare. Nu s-a întâmplat așa, România nu a fost inclusa in consorțiul ELI-ERIC.

Conform unei estimări a Bancii Mondiale întreținerea facilității ar costa România 30 de milioane de euro pe an.

(Visited 997 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.