Pare uneori incredibil să vezi un copil de doar câțiva anișori care îți poate spune numele fiecărui dinozaur și îți poate vorbi despre el minute în șir. Psihologii spun, însă, că acești copii au o inteligență superioară.

Un studiu realizat în SUA a constatat că acei copii care dezvoltă un interes intens pentru dinozauri sau astronomie dezvoltă o inteligență cu mult peste medie. Joyce M. Alexander, de la Universitatea din Indiana, a constatat că acest tip de interes, în special cele care vizează o zonă conceptuală, “întărește perseverența și îmbunătățește atenția și abilitățile gândirii”.

Alexander a diferențiat acest “interes conceptual” de interesele situaționale. Spre exemplu, dacă un dinozaur (jucărie sau imagine video) produce zgomote tari, un copil va fi interesat de acesta doar în acel moment. Dar dacă dinozaurii sunt în centrul lui de atenție și interes în mod constant, atunci vorbim de „interes conceptual”.

De asemenea, s-a demonstrat că acest interes îmbunătățește abilitățile lingvistice și este un bun indicator al înțelegerii înalte. Psihologii spun că modul în care copiii studiază dinozauri îi ajută să dezvolte strategii pentru a face față situațiilor noi și problemelor pe tot parcursul vieții.

De asemenea, universitățile din Virginia și Yale au constatat că interesele intense din copilărie nu par a fi rezultatul interesului părintelui. Ei au descoperit că obsesia cu dinozaurii sau astronomia s-a dezvoltat în primul an de viață, fără ca părinții să o fi încurajat.

Cercetarea a mai arătat că aceste „obsesii” durează de obicei între șase luni și trei ani, doar 20% dintre copii fiind pasionați și după adolescență de aceste lucruri.

Cercetătorii sugerează că odată ce copiii încep școala, ei își pierd timpul liber și nu se mai pot concentra asupra a ceea ce îi pasionează și îi interesează. Astfel, cu timpul își pierd interesul și chiar și cunoștințele acumulate despre acele lucruri.

„Când suntem interesați de ceea ce învățăm, suntem mai atenți, procesăm mai eficient informațiile; și folosim strategii de învățare mai eficiente, cum ar fi gândirea critică, legarea cunoștințelor vechi și noi și căutarea unei structuri mai profunde, mai degrabă decât a elementelor de suprafață”, au mai arătat cercetătorii.

(Visited 225 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.