Au votat în favoarea propunerii de modificare a legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale deputații PSD, ALDE și UDMR. Liberalii s-au abținut, iar cei de la USR au votat împotrivă.

Potrivit propunerii lui Cătălin Rădulescu: ”În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă, în cursul urmăririi penale, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de clacul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, se va dispune, o singură dată, renunțarea la urmărirea penală”.

În situaţia în care condamnatul nu acoperă suma dispusă în termenul stabilit, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se va transforma în pedeapsa închisorii cu executare”, mai spune textul.

Deputaţii jurişti au mai adoptat un amendament care prevede că, în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, se va dispune, o singură dată, renunţarea la urmărirea penală.

În cazul aceloraşi infracţiuni de evaziune fiscală, dacă, în cursul judecăţii până la terminarea cercetării judecătoreşti, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, instanţa va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale.

Articolul 8 al Legii nr. 241/2005 prevede: “constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat”.

Articolul 9 din acelaşi act normativ precizează: “constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală”.

Inițiativa ar putea intra la votul final de miercuri, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz, după ce Senatul a adoptat tacit propunerea.

Deputatul USR Stelian Ion a declarat că, în cazul în care va obţine susţinerea întregii Opoziţii, va face o analiză cu privire la posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale pe modificările la legea referitoare la combaterea evaziunii fiscale.

Textele au fost alcătuite neclar, induc confuzie şi vreau să spun că noi analizăm foarte clar sesizarea şi de această dată la CCR, rămâne de stabilit dacă vom avea sprijinul colegilor din Opoziţie. (…) În legislaţia penală trebuie să ai la bază nişte informaţii minimale. Spre exemplu câte infracţiuni de evaziune fiscală s-au săvârşit pe un an de zile, din aceste infracţiuni câte au fost trimise în judecată, pentru câte s-a dat renunţarea la urmărirea penală şi aşa mai departe, să avem o viziune asupra fenomenului infracţional, astfel încât abia din acel moment să tragem o concluzie că este sau nu oportună o anumită soluţie. Neavând un astfel de fundament, tot ceea ce facem acum se poate considera că este în folosul anumitor persoane, se poate considera că este făcut după ureche, neprofesionist şi nu putem gira un astfel de demers, chiar dacă unele dintre ele poate că ar fi potrivite. Eu personal nu am găsit măsuri potrivite, pentru că la primul alineat se înlocuieşte posibilitatea diminuării limitelor de pedeapsă pentru achitarea integrală până la primul termen de judecată, cum este în prezent, se înlocuieşte această posibilitate cu renunţarea obligatorie la urmărirea penală”, a precizat Stelian Ion, la finalul şedinţei Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.

El a adăugat că aceasta este o viziune de optică penală, dar nu se ştie dacă este oportună acum.

Nu cumva această viziune dă naştere unei accentuări a fenomenului de infracţionalitate pe acest domeniu al evaziunii fiscale? Trebuie să vedem de la caz la caz. Una este evaziunea făcută de un agent economic mic, de un vânzător la tarabă, alta este marea infracţiune, marea evaziune fiscală şi acolo trebuie luate măsuri dure, măsuri care să nu încurajeze acest fenomen”, a subliniat deputatul USR.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu s-a făcut remarcat printr-o serie de propuneri legislative în favoarea celor care comit diverse infracțiuni, el însuși fiind condamnat în 2016 la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.

În luna iulie, Parlamentul a modificat statutul senatorilor și deputaților, astfel încât parlamentarii vor putea intermedia relațiile dintre cetățeni și autorități, dintre autoritățile locale și cele centrale, dar și dintre potențialii investitori și autoritățile locale.

Modificarea a fost propusă de deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, condamnat în 2016 la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Propunerea lui Rădulescu a fost semnată de peste alți o sută de parlamentari PSD (detalii aici).

Tot în iulie și tot la inițiativa lui Cătălin Rădulescu, Parlamentul a modificat legea 78/2000 privind sancționarea faptelor de corupție, astfel încât a fost dezincriminată obținerea de foloase din operațiuni comerciale incompatibile cu funcția, dacă beneficiarul este o terță persoană.

Modificarea a fost declarată neconstituțională la finalul lunii septembrie, judecătorii CCR explicând că ”actul de corupție trebuie sancţionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit”.

Mai mult, Cătălin Rădulescu, supranumit și ”deputatul mitralieră” a fost condamnat în decembrie 2016 la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru dare de mită și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția. Adică exact pe baza articolului 12 din legea 78/2000 a cărui modificare a propus-o și a reușit să o treacă prin Parlament.

 

(Visited 99 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.