Mai mult decât atât, în peste jumătate dintre cazurile confirmate în țara noastră nu a fost identificată “legătura epidemiologică” – de unde au luat virusul cei infectați, informează hotnews.ro

Din acest motiv, sunt necesare “eforturi conjugate pentru realizarea secvențierilor și comunicarea rezultatelor la Direcțiile de Sănătate Publică și Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile cât mai curând după finalizarea investigațiilor de laborator, în vederea realizării rapide a anchetelor epidemiologice și a instituirii măsurilor necesare față de cazuri și contacți, având în vedere transmisibilitea crescută a acestei variante și, conform ultimelor evidențe sosite din UK, severitatea mai mare a bolii pe care o generează la vârstnici”, se arată în analiza realizată de Institutul Național de Sănătate Publică.

Cele 136 de cazuri confirmate până acum oficial în România cu varianta B.1.1.7 (cunoscută ca noua tulpină din Marea Britanie) au provenit din următoarele județe: Argeș (2 cazuri), București (80), Bihor (1), Brăila (1), Botoșani (4), Caraș-Severin (2), Cluj (9), Constanța (1), Covasna (1), Galați (2), Giurgiu (1), Gorj (2), Hunedoara (1), Ilfov (5), Mureș (1), Prahova (1), Suceava (5), Timiș (11), Vâlcea (4), Vrancea (1), Vaslui (1).

Faptul că pentru jumătate dintre județe, provenind din toate regiunile țării, există evidențe de existență a cazurilor confirmate cu varianta B.1.1.7, “denotă o răspândire extinsă și o probabilitate mare de a cuprinde întreg teritoriul țării în viitorul apropiat”, subliniază analiza INSP.

Cele mai multe cazuri de infectare cu noua tulpină s-au înregistrat la grupa de vârstă 45-54 ani. Marea majoritate a cazurilor (95,6%) au avut vârsta mai mare de 25 de ani. De asemenea, au fost înregistrate două cazuri cu vârsta sub un an, ambii copii provenind din focare familiale de COVID-19.

În ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă și sexe, se observă un număr evident mai mare de cazuri la sexul masculin la 55-64 de ani, respectiv la sexul feminin la 25-34 de ani. Prin aceasta nu se poate concluziona că varianta B.1.1.7 este mai frecventă la bărbații din grupa de vârstă 55-64 de ani, respectiv la femeile din grupa de vârstă 25-34 de ani, ci doar că acestea sunt datele valabile pentru grupul de cazuri analizat, cazuri care nu provin dintr-un screening sistematic.

(Visited 492 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.