Înaintea votului final pe proiectul de lege, senatorii au dat vot pe amendamentele din Codul penal. Toate propunerile PNL şi USR au fost respinse.

Parlamentarii partidelor de opoziţie au încercat să boicoteze, marţi, plenul în care a fost dezbătut şi votat proiectului care aduce modificări Codului penal. Aceştia au părăsit timp de câteva minute sala, în speranţa că nu va fi întrunit cvorumul necesar pentru votul asupra iniţiativei legislative, însă UDMR a „trădat” din nou Opoziția și a asigurat prezența necesară pentru ca PSD și ALDE să își treacă legea.

Senatorii PNL, USR şi PMP s-au reîntors, la scurt timp, în sală, după ce preşedintele de şedinţă, Adrian Ţuţuianu a anunţat că există cvorum pentru continuarea lucrărilor.

Cseke Attila a anunţat că Uniunea nu va susţine proiectul dacă nu vor fi respinse amendamentele legate de abuzul în serviciu şi eliminarea neglijenţei în serviciu. UDMR a asigurat cvorumul când Opoziţia a ieşit din sală.

 

Principalele modificări aduse Codului Penal de PSD și ALDE:

  • Abuzul în serviciu a fost dezincriminat parțial (art. 297) – a fost redefinit așa încât se consideră abuz doar dacă se obține folos pentru sine, membru de familie sau afini, și s-a introdus prag minimal echivalent cu salariul minim brut, în prezent 1900 lei. În plus, s-a micșorat pedeapsa și s-a eliminat interdicția de a ocupa o funcție publică. Reluăm noua definiție la art 297: “Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”.
  •  Dispozițiile articolului privind abuzul în serviciu nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern.
  • Sporul de pedeapsă la concursul de infracțiuni poate fi de maxim 3 ani adăugat la pedeapsa cea mai grea; în prezent, acesta este calculat ca o treime din totalul celorlalte pedepse, care se adaugă la pedeapsa cea mai grea (art. 39).

 

  • Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se suspendă și pedepsele accesorii, precum interzicerea de a ocupa o funcție publică (art. 65).
  •  Achitarea integrală a prejudiciului în cazul unei serii întregi de infracțiuni, printre care și cele de corupție sau asimilate celor de coruție, vor constitui circumstanță atenuantă. În prezent, acestea sunt exceptate. Vor fi în continuare exceptate următoarele infracțiuni: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice (art. 75).
  • S-au redus fracțiile impuse pentru liberarea condiționată (art. 100), printre modificări:
    – Pentru pedeapsa cu închisoarea mai mică de 10 ani se poate aplica liberarea condiționată dacă s-a executat jumătate din pedeapsă în loc de două treimi cum este în prezent.
    – Pentru condamnații care au peste 60 de ani se impune executarea a doar o treime din pedeapsă, față de jumătate din ea cum este în prezent, în cazul pedepselor mai mici de 10 ani.

 

  • Confiscarea extinsă nu se mai supune pentru cazul infracțiunilor spălării de bani și constituirii de grup infracțional organizat (art. 112^1).
  • Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 este depăşit cu încă jumătate (art. 155).
  •  S-a eliminat o categorie întreagă din definiția funcționarului public  – s-a abrogat alineatul 2 (art. 175). Ce prevedea: “este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”.
  • Obligativitatea aplicării deciziilor Curții Constituționale ca lege penală mai favorabilă (art. 173).
  • Fostul soț este considerat membru de familie, alături de soț, fără a se preciza un termen de desfacere a căsătoriei (art. 177).
  • Neglijența în serviciu a fost scoasă din Codul penal (s-a abrogat art. 298).
  • Favorizarea făptuitorului nu se pedepsește nici dacă este săvârșită de un afin până la gradul doi (cumnați, socrii). Până acum era vorba doar de membri de familie (art. 269).
  • Emiterea de acte normative nu constituie infracțiune de favorizare a făptuitorului (art. 269).
  • Modificări la mărturia mincinoasă – nu este infracțiune “simpla divergență de mărturii”, nici refuzul de a face declarații prin care persoana se autoincriminează sau în sensul solicitat de organele judiciare, nici modificarea sau retractarea declarației (art. 273).
  • Dacă un funcționar public se referă la un suspect ca și cum ar fi deja condamnat va fi condamnat cu închisoare de la 6 luni la 3 ani (art. 277).
  • Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Dacă fapta este săvârșită de un magistrat sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa se majorează cu jumătate (art. 277).
  • Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia (art. 290).
  • Este considerat trafic de influență doar dacă infracțiunea vizează “foloase materiale”, nu “foloase”, așa cum este acum (art. 291).
  • S-a modificat definiția grupului infracțional organizat: trebuie să fie grup structurat, format din cel puțin 3 persoane, să există pentru o perioadă de timp și să acționeze coordonat în scopul obținerii unui beneficiu material; membrii grupului trebuie să aibă roluri prestabilite și să nu fie format ocazional (art. 367).
  • S-au redus termenele de prescripție (art. 154). Acestea sunt:
    a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
    b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
    c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;
    d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani (n.r. – se aplică la abuzul în serviciu, de ex);

e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda (art. 154).

(Visited 132 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.