Bianca Cosma și Mihaela Constantinescu sunt cele două eleve de clasa a XI-a ale liceului „Ovidius” din Constanța, care anul acesta au convins juriul NASA să le ofere premiul cel mare în cadrul concursului „NASA Ames Space Settlement Design Contest.

Ne-am dorit să aflăm mai multe despre pasiunile și aspirațiile lor, așa că le-am dat întâlnire într-un pub din Constanța. Ne-au întâmpinat cu zâmbete și emoții, dar și cu o dorință de a ne împărtăși câte ceva din experiențele avute. În primul rând, am fost curioși să aflăm cum reușesc fetele să-și împartă timpul între școală, prieteni și proiecte spațiale complexe, ce depășesc barierele de gândire ale multor adolescenți de vârstele lor.

Sunt modeste și, precum mulți copii geniali, nu sunt foarte conștiente de potențialul pe care îl au. Pasiunile lor se întind mult peste grila materiilor școlare, despre care consideră că este destul de aglomerată.

Îmi place să editez pe calculator, îmi place și limba engleză, mă descurc și la matematică, fizică, chimie, dar îmi place cu adevărat editarea. Faptul că îmi place să editez și să citesc în limba engleză m-a ajutat foarte mult și la proiectul pe care l-am realizat.”, ne-a mărturisit Bianca.

Dacă Bianca e pe partea cu editarea și matematica, eu sunt exact opusul. Îmi place să scriu, să desenez foarte mult, asta am făcut în proiect, am desenat. Ne-am îmbinat foarte bine.”, a completat Mihaela.

Deși rezultatele lor la învățătură sunt mult peste medie, cele două colege, prietene și partenere, sunt de acord că grila de materii este mult prea încărcată

Ce-i drept multe ore sunt, nu inutile, dar… sunt multe. Nu ne sunt folositoare pentru ceea ce vrem noi să urmăm”, a declarat, ușor dezamăgită, Mihaela.

Amândouă au fost de acord că ar schimba acest aspect al sistemului de învățământ dacă ar fi posibil: „Dacă am putea alege o programă cu mai puține materii pentru a avea mai mult timp pentru ceea ce ne place cu adevărat, am face-o, cu sigurață.”

„E important să înveți ce-ți place și ceea ce te va ajuta să te dezvolți în viitor“

Totodată, fetele au punctat câteva hibe ale învățământului actual.

Cred că sistemul de învățământ românesc este un sistem al extremelor pentru că sunt școli în care profesorii sunt foarte exigenți și școli în care nu se face nimic. În comparație cu alte țări, programa noastră e mult mai încărcată.

Ei își aleg mai devreme orele și sunt orientați foarte mult pe practică. La noi totul e teoretic. Mai mult, materia este învechită. Nu înțeleg de ce sunt opere de referință lucrări scrise acum mult timp, iar generația noastră nu știe să scrie o cerere sau o scrisoare”, a povestit Bianca.

Am o prietenă în Anglia, de aceeași vârstă cu mine. Ea și-a ales la începutul anului patru materii pe care vrea să le studieze și atât”, a completat Mihaela.

Chiar dacă găsesc numeroase probleme în modul de desfășurare și organizare a învățământului românesc, atât Bianca, cât și Mihaela, sunt de acord că este important să înveți.

E important să înveți ce îți place și ceea ce te va ajuta să te dezvolți în viitor, iar la celelalte, doar așa, cât să treci clasa”, a declarat Bianca zâmbind.

Părerea ei este împărtășită și de Mihaela: „E important ca în clasele mici să acumulezi cât mai multă informație și să îți alegi bine profilul.”

Totodată, Mihaela a mărturisit că diferența dintre elevii care învață și cei care nu o fac derivă din pura lor dorință: „Eu am fost la o altă școală în I-IV unde nivelul era foarte scăzut. I-am spus mamei că îmi doresc să fiu ultima între deștepți, decât prima între proști.”

„Modelul meu este mama“

Cele două eleve sunt motivate, în general, de dorința de a evolua și de a se prefecționa.

Mă motivează dorința de a evolua, de-a fi mai bun, mai ales în domeniile în care știu că pot”, a afirmat Mihaela. „Când vine vorba de ce îmi place lucrez din plăcere, cred că e normal. Chiar și dacă mă refer la ce îmi displace, îmi place să îmi iasă lucrurile bine. Lucrez pentru rezultat și din plăcere, când e cazul”, a completat Bianca.

Când le-am întrebat despre modelele care le ghidează în viață, cele două au răspuns cu modestie.

În primul rând pot spune că părinții, dar acum, fiind și concursul acesta am dezvoltat o mare admirație pentru cel care îl organizeză (Al Globus) și care este foarte pasionat de acest subiect. Aș vrea să fiu ca el când o să cresc, să mă dedic unei cauze, așa cum o face el.”, a mărturisit Bianca.

Mihaela împărtășește și ea această opinie: „Cred că modelul meu este mama, o apreciez foarte mult pentru că, deși avea un copil, a făcut două facultăți și a reușit să ajungă bine, să fie pe propriile picioare, să aibă mașina ei, casa ei, locul ei de muncă unde câștigă foarte bine. Da, cred că ea este.”

Una vrea să plece, cealaltă își dorește să rămână în țară

Despre viitor, fetele au fost la fel de sincere și dezinvolte, mărturisindu-ne că, asemeea multor tineri, dorința lor este să se realizeze în viață.

Îmi doresc ca peste 10 ani să am locul meu de muncă, să fiu arhitect (de preferat), să mă așez la locul meu. În primul rând vreau să mă axez pe planul profesional, nu mă gândesc la o familie, ci să mă contentrez, chiar și peste 10 ani, pe evoluția mea profesională”, a declarat Mihaela.

De aceeași părere este și Bianca: „E viitorul ăla la care visează toată lumea, însă mi-aș dori să fac ceva deosebit, dar nu știu ce. Aș vrea să continui pe domeniul descoperit acum despre care am realizat și proiectul pentru că îmi place.”

De asemenea, cele două și-au făcut planuri în ceea ce privește facultățile pe care doresc să le urmeze și pentru care se pregătesc deja în particular.

Mihaela își dorește să valorifice talentul său la desen: „Fac meditații pentru arhitectură, vreau să dau la Ion Mincu. Vreau să rămân în țară”, în vreme ce, Bianca mizează pe un domeniu ce îi va oferi siguranță: „Eu vreau să plec în Anglia, la o universitate din Manchester pentru a studia informatică.”

 

(Visited 645 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.