O analiză realizată de BBC și preluată de Digi24 arată că există cinci scenarii care ar putea să ducă la încheierea războiului din Ucraina: război scurt, război de lungă durată,  conflict european deschis, soluţie diplomatică sau înlăturarea lui Vladimir Putin de la putere.

Scenariul 1. Război de scurtă durată: atacuri devastatoare şi nediscriminatorii, Zelenski asasinat sau alungat în exil

În acest scenariu, Rusia îşi intensifică operaţiunile militare. Vor exista mai multe tiruri de artilerie şi de rachete care vor lovi nediscriminatoriu întreaga Ucraină, vor lansa atacuri devastatoare.

Alimentarea cu energie şi reţelele de comunicaţii vor fi întrerupte. Zeci de mii de civili vor muri. În pofida rezistenţei sale curajoase, Kievul va cădea în câteva zile. Guvernul actual va fi înlocuit cu un regim-marionetă pro-rus.

Preşedintele Zelenski va fi ori asasinat, ori va fugi din Kiev în vestul Ucrainei sau în străinătate, pentru a forma un guvern în exil.

Preşedintele Putin declară victoria şi retrage unele dintre forţele armate ruse, lăsând în urmă un număr suficient de mare de militari pentru a menţine controlul. Mii de refugiaţi vor continua să fugă în Occident.

Scenariul 2. Război de lungă durată: Kievul asediat precum Groznîi în anii 1990

Poate că mult mai probabil este ca acest conflict să se transforme într-un război prelungit. Forțele ruse se împotmolesc, sunt afectate de un moral scăzut, o logistică deficitară şi o conducere ineptă.

Forţele ruse vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi asigura controlul în oraşe precum Kiev, ai căror apărători participă la lupte de stradă. Un îndelungat asediu ar putea să urmeze. Acest scenariu ar corespunde bătăliei lungi şi brutale pe care Rusia a purtat-o în anii 1990 pentru a captura şi distruge în mare parte oraşul Groznîi, capitala Ceceniei.

CITEȘTE ȘI: Cum poți oferi ajutor refugiaților din Ucraina. Unde te poţi înscrie ca volutar şi care sunt cele mai active grupuri de Facebook

Însă chiar şi după ce forţele ruseşti vor avea o anumită prezenţă în oraşele ucrainene, probabil că ele vor întâmpina dificultăţi în a-şi menţine controlul.

Poate că Rusia nu va putea să trimită trupe suficiente pentru a acoperi un teritoriu atât de vast, iar forţele defensive ucrainene ar putea să ducă la o insurgenţă eficientă, bine motivată şi sprijinită de populaţiile locale.

Şi atunci, probabil după mulţi ani şi poate cu o nouă conducere la Moscova, forţele ruse se vor retrage în cele din urmă din Ucraina, înfrânte şi însângerate, la fel cum predecesorii lor au părăsit Afganistanul în 1989 după un deceniu de luptă cu insurgenţii islamişti.

Scenariul 3. Război cu NATO

Preşedintele Putin ar putea să încerce să recâştige părţi din fostul imperiu ţarist prin trimiterea de trupe în foste republice sovietice, precum Moldova şi Georgia, care nu fac parte din NATO.

Sau ar putea să se producă o eroare de calcul strategic şi o escaladare a conflictului. Putin ar putea să declare că transporturile de arme din Occident către armata ucraineană reprezintă un act de agresiune care necesită represalii. El ar putea să ameninţe cu trimiterea de trupe în ţările baltice – care sunt membre în NATO -, inclusiv în Lituania, pentru a forma astfel un coridor terestru spre enclava rusă Kaliningrad.

Această acţiune ar fi extrem de periculoasă şi riscă un război cu NATO. În virtutea Articolului 5 din statutul Alianţei Nord-Atlantice, un atac asupra uneia dintre ţările membre este considerat un atac asupra tuturor ţărilor membre. Însă Putin ar putea să-şi asume acest risc, dacă simte că o astfel de acţiune ar putea fi singura modalitate care să îi salveze leadershipul.

Dacă, în schimb, se confruntă cu riscul unei înfrângeri în Ucraina, Putin ar putea fi tentat să escaladeze şi mai mult conflictul militar. Occidentul ştie acum că liderul de la Kremlin este dispus să încalce normele internaţionale în vigoare. Aceeaşi logică poate fi aplicată pentru utilizarea armelor nucleare.

Cei mai mulţi dintre analişti se îndoiesc însă că acest fapt înseamnă că utilizarea armelor nucleare ruseşti ar fi probabilă sau iminentă. 

Scenariul 4. Soluţie diplomatică

Ar putea exista totuşi, în pofida acestor aspecte, o soluţie diplomatică?

Diplomaţii spun că anumite canale de comunicare au fost deschise cu Moscova. Şi, în mod surprinzător, oficialii ruşi şi cei ucraineni s-au întâlnit pentru negocieri la graniţa cu Belarus. Negocierile nu au dus la obţinerea unor progrese importante. Totuşi, acceptând negocierile, Putin pare că a acceptat cel puţin posibilitatea unei încetări negociate a focurilor de armă.

Scenariul 5. Putin înlăturat de la putere. Viu sau mort

Lawrence Freedman, profesor-emerit la facultatea de Studii despre război din cadrul Kings College din Londra, a făcut următoarea declaraţie în această săptămână:

Acum este la fel de probabil să se schimbe regimul la Moscova, cât şi la Kiev.

De ce ar face profesorul britanic o astfel de declaraţie? Poate că Putin va continua calea războiului distrugător. Mii de soldaţi ruşi vor muri. Sancţiunile economice se vor face simţite. Putin va pierde sprijinul popular.

Poate că va apărea ameninţarea unei revoluţii populare. Putin ar folosi forţele de securitate internă pentru a suprima opoziţia. Însă situaţia internă ar deveni dificilă şi un număr suficient de membri ai armatei, poliţiei şi elitei economice din Rusia s-ar întoarce împotriva lui.

Occidentul ar preciza foarte clar că, dacă Putin este înlăturat de la putere şi înlocuit cu un lider mai moderat, atunci Rusia va beneficia de o ridicare a unora dintre sancţiuni şi de o restaurare a relaţiilor diplomatice obişnuite. S-ar produce o lovitură de stat sângeroasă şi Putin ar fi înlăturat de la putere. Din nou, acest scenariu pare puţin probabil în acest moment. Dar el nu ar fi complet neplauzibil dacă oamenii care au beneficiat de legăturile lor cu Putin nu ar mai crede că liderul de la Kremlin poate să le apere în continuare interesele.

(Visited 848 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.