Atât PNL, USR, ICCJ, cât și președintele Klaus Iohannis au sesizat au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu proiectul care modifică prevederile Codului de procedură penală.

Argumentul opoziției a fost acela că proiectul încalcă principiul bicameralismului, iar circa 100 de articole care se bat cap în cap sunt neconstituţionale.

Este evident aportul semnificativ cantitativ, dar şi calitativ pe care îl aduce legea în forma trimisă la promulgare, faţă de forma supusă dezbaterii Camerei de reflecţie. Aşa cum s-a arătat şi în jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, principiul bicameralismului trebuie să concilieze structura bicamerală a Parlamentului nostru – bicameral atât în sens instituţional, cât şi funcţional -, adică să permită fiecărei Camere să-şi exprime voinţa politică în privinţa unei anumite problematici supuse legiferării, cu respectarea prevederilor art. 75 din Constituţie referitoare la ordinea de sesizare a celor două Camere în funcţie de categoriile din care fiecare propunere legislativă sau proiect de lege face parte, dar şi cu respectarea art. 61 din Constituţie, în virtutea căruia legiferarea este opera întregului Parlament, ca entitate unică şi suverană.

De aceea, este contrar principiului bicameralismului ca reglementări de substanţă, care se îndepărtează de concepţia originară a legii şi care îi conferă acesteia o altă configuraţie, să fie adoptate de forul decizional, fără ca acestea să fi fost dezbătute şi de prima Cameră. O astfel de procedură echivalează cu eliminarea primei Camere, în calitate de prim-legiuitor sau “prim cititor” al legii, şi transformarea Parlamentului într-unul unicameral, cel puţin sub aspect funcţional”, se arată în textul sesizării semnate de PNL și USR, trimise la CCR.

Potrivit opoziției, printre articolele sesizate ca fiind neconstituţionale se numără şi articolul 4, care prevede că autorităţile nu pot furniza informaţii cu privire la situaţia urmăririlor penale ale persoanele.

Potrivit art. 4 alin. (3) din Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directiva nu împiedică autorităţile să difuzeze informaţii în mod public privind procedurile penale atunci când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public, cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie.

Aşadar, Directiva nu introduce o interdicţie absolută a dreptului autorităţilor de a oferi informaţii legate de procedurile penale aflate în curs de desfăşurare, ci realizează o circumstanţiere, în sensul ca acestea „să nu se refere la persoana respectivă ca fiind vinovată”, se mai precizează în sesizare.

 

(Visited 38 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.