Asistăm astfel la o premieră probabil demnă de lumea a treia, unde o mână de infractori preiau controlul statului și fac legi pentru a-și dezincrimina faptele pentru care au fost acuzați. Mai în glumă, mai în serios, colegii de partid ai lui Dragnea spuneau că avem noroc că liderul PSD nu a fost condamnat pentru crimă, căci astfel am fi asistat la dezincriminarea omorului. Probabil că s-ar fi introdus un prag de număr de victime și fapta nu ar fi fost penală doar dacă victimele ar fi fost rude de gradul 1 și 2 cu criminalul. În plus, cei care ar fi reclamat fapta ar fi riscat o pedeapsă cruntă la închisoare fiindcă ar fi adus atingere imaginii și demnității criminalului.

Revenind la prevederile noului Cod Penal, Digi TV a prezentat lista celor mai nocive 13 modificări ale legislației penale, menționând că este pentru prima dată când o astfel de lege este modificată strict în interesul și spre folosul infractorilor.

1. Abuzul în serviciu. Infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. Adică, NU și pentru terți. Parlamentul a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu și elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern. Forma actuală a abuzului în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal, limita maximă a pedepsei era de 7 ani, nu de 5 ani, și nu erau exceptate emiterea și aprobarea de acte normative.

2. Neglijența în serviciu. Infracțiunea a fost eliminată cu totul.

În forma actuală a Codului penal, aceasta este definită astfel: „Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

3. Grupul infracțional organizat. A fost redefinită infracțiunea, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

„Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, este forma adoptată de Parlament.

4. Favorizarea infractorului. Infracțiunea a fost redefinită în sensul că nu se consideră favorizarea infractorului dacă fapta a fost săvârșită de un afin până la gradul II și dacă este vorba de emiterea de acte normative.

5. Traficul de influență. Infracțiunea a fost redefinită în sensul că trebuie să fie vorba de pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii „de bani sau alte foloase materiale” (în forma actuală a Codului penal, era doar „de bani sau alte foloase”), iar promisiunea de a interveni să fie urmată de intervenția propriu-zisă (în forma actuală nu există această condiționare).

6. Reducerea pedepselor pentru infracțiunile de serviciu. Pentru o serie de infracțiuni, printre care delapidare și abuz în serviciu, achitarea prejudiciului atrage înjumătățirea pedepselor.

„Dacă infracţiunile prevăzute la art. 295 şi 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate”, este forma adoptată de Parlament.

În plus, în cazul delapidării, se va considera că a fost comisă fapta doar dacă există o plângere prealabilă.

7. Reducerea pedepsei pentru concursul de infracțiuni. Sporul de pedeapsă la concursul de infracțiuni va fi de maximum 3 ani adăugat la pedeapsa cea mai grea. În prezent, acesta este calculat ca o treime din totalul celorlalte pedepse, după care se adaugă la pedepsa cea mai grea.

8. Reducerea termenelor de prescripție. Pentru infracţiuni pentru care pedeapsa închisorii este mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani, termenul de prescripţie a răspunderii penale scade de la 10 la 8 ani. Pentru infracțiuni cu pedepse de peste 5 ani dar până în 10 ani, termenul de prescripție se reduce de la 8 ani la 5 ani. Pentru infracțiuni cu pedepse de peste un an dar mai mici de 5 ani, termenul de prescripție se reduce de la 5 ani la 3 ani. Pentru infracțiuni cu pedepse de până într-un an de închisoare sau amendă, termenul de prescripție nu mai este prevăzut de Codul penal. Pe forma în vigoare, era de 3 ani.

9. Îngreunarea confiscării extinse. Parlamentul a decis ca bunurile transferate de persoana condamnată către un membru al familiei să poată fi confiscate doar „dacă acesta a cunoscut că scopul transferului este evitarea confiscării sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul”.

O altă modificare prevede: „Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa  prevăzută de  lege este  închisoarea de  4 ani  sau  mai mare, instanţa îşi formează convingerea, în baza elementelor de fapt şi a probelor administrate, că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”.

De asemenea, pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional nu se mai dispune confiscarea extinsă.

10. Eliberare condiționată mai devreme. Parlamentul a redus toate termenele prevăzute pentru acordarea liberării condiţionate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei.

11. Circumstanțe atenuante. Acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, va constitui circumstanță atenuantă, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță în ultimii cinci ani dinaintea comiterii faptei.

În forma nouă a Codului penal, nu vor mai fi exceptate de la aplicarea acesteia infracțiunile de corupție și cele asimilate infracțiunilor de corupție.

12. Presiuni asupra magistraților. Două noi infracțiuni introduse în Codul penal prevăd pedepse cu închisoarea pentru prezentarea unei persoane suspectate sau acuzate ca și cum ar fi condamnată, respectiv pentru „încălcarea dreptului la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparțial și independent prin orice intervenție care afectează procesul de repartizare aleatorie a dosarelor”.

13. Descurajarea denunțurilor. În cazul dării de mită, mituitorul ar scăpa de pedeapsă doar dacă denunță fapta „nu mai târziu de 1 an de la data săvârșirii acesteia”.

(Visited 153 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.