Autorul textului din formular s-a arătat revoltat de faptul că banca, conform procedurilor, i-a solicitat să explice la ce va folosi suma pe care o depune. Ca să satisfacă curiozitatea băncii, clientul a detaliat, cu sarcasm, planurile sale.

Redăm mai jos textul integral, așa cum apare în e-mailul trimis între angajații BT:

„Subsemnatul …., client la Băncii Transilvania, dau prezenta declarație forțat de Banca Transilvania, în baza unor norme interne care NU îmi sunt opozabile, pentru a justifica băncii ce fac eu cu banii mei. Pentru acest motiv, dau prezenta declarație:

Ținând cont că este vară și e perioada concediilor, fiind și după perioada de carantină, îmi doresc foarte mult să mă distrez, motiv pentru care voi călători în Olanda, unde prostituția este LEGALĂ, să f** niște prostituate. Probabil că, până în Olanda, voi face același lucru în Austria și Germania.

Apoi, tot în Olanda, dorgurile fiind LEGALE, doresc să consum marijuana, hașiș și aș încerca și niște ciuperci. În Olanda, am auzit că au și niște prăjituri bune cu marijuana, pe care v-aș sugera să le încercați și voi, că poate vă treziți și nu mai impuneți oamenilor să dea declarații tâmpite în baza unor proceduri idioate, pentru a justifica ce fac cu banii lor personali.

Bineînțeles, dacă nu am hârtie igienică și tot am atâția bani, probabil că îmi voi face damblaua și mă voi șterge la c** ca bogătașii cu câteva sute de euro…

Restul banilor sunt pentru a-mi împrumuta prietenii și a face cheltuieli inutile, ca ulterior să regret banii“.

Procedura ce l-a revoltat pe clientul BT se numește KYC (Know Your Customer – n.r. Cunoaște-ți clientul) și are la bază o directivă UE (AML-5) menită să prevină fraudele bancare atunci când sunt făcute transferuri cu sume mai mari de 15.000 de euro.

Astfel de declarații trebuiesc tratate cât se poate de serios. Practic, banca are dreptul să verifice veniturile unui client și, dacă reiese că acestea sunt din venituri ilicite, poate bloca sau refuza tranzacțiile și, totodată, poate sesiza autoritățile.

De cealaltă parte, angajații BT, care au distribuit între ei textul cererii, dar și datele personale ale clientului, au încălcat regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal (GDPR), dar și politica de confidențialitate a băncii pe care o reprezintă.

Joi, 23 iulie, după apariţia în mediul online a corespondenţei dintre angajaţii băncii, BT a transmis o reacţie pe pagina de Facebook prin care prezintă scuze clientului, spunând că totul a fost o „neglijenţă“:

„În cursul zilei de 22 iulie, informaţiile primite pe email de la un client al băncii au ajuns în social media. Din primele indicii, un angajat al băncii a generat incidentul, din neglijenţă.

Ca bancă, ne pare rău pentru această eroare și ne cerem scuze pentru greșeala colegului nostru. Este un caz izolat și nu reflectă standardele de siguranţă şi confidenţialitate ale băncii. Incidentul nu ne caracterizează.

Suntem foarte atenți la confidențialitatea și siguranța datelor. Investim continuu în infrastructură și training pentru a menține cele mai ridicate standarde de siguranță și profesionalism, precum și dimensiunea umană a serviciilor noastre.

Ne asumăm public să luăm măsurile care se vor impune și conlucrăm activ cu instituțiile abilitate.

Ne cerem scuze în primul rând clientului nostru.“

 

(Visited 2.967 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.