La primele ore ale dimineții, relaxarea condițiilor de circulație în Constanța părea că începe la poarta cimitirelor. Candele, flori, sticle de apă și coronițe artificiale pentru mormintele celor dispăruți. Cimitirele au fost închise în ultimele două luni și dorul de cei dispăruți a fost greu de trecut.

Spre prânz, strada Ștefan cel Mare dădea semne că și-a recăpătat gloria de altă dată. Mulți oameni, gălăgie. Grabă, dar și timp de o șuetă. Tineri cu căști în urechi și bătrâni cu masca sub bărbie. Mulți nu o aveau nici pe aceea. Viața părea că nu s-a oprit în loc, iar pandemia era o știre uitată în subsolul unei pagini  de ziar.

Doar vitrinele prăfuite ale magazinelor și ușile cu lacăt greu pe ele, clădirile cu pereții scorojiți și aproape prăvăliți peste trecători reaminteau tuturor că gloria acestei zone stă de mult îngropată în ruină și faliment.

De departe, cea mai de succes afacere de pe strada Ștefan cel Mare este covrigăria Panda. Părea că jumătate de oraș a așteptat însuflețită ziua redeschiderii, iar cozile stăteau mărturie. Zeci de oameni încolonați. Distanța regulamentară de 2 metri, un moft. La noi, la români, dacă lași mai mult de un deget distanța la coadă este ca și cum ai lansa o invitație la tupeu. Și cum fiecare coadă are proprii tupeiști și nesimțiți, nu sunt permise breșele. Nici măcar în vreme de coronavirus.

Oamenii veneau și dintr-o parte și din alta. Cu treabă sau fără.

Piața Griviței plină de mușterii, dar puțini cumpărători. Coronavirusul a scumpit totul. Doar ceapa verde și ridichiile le făceau cu ochii clienților în vârstă, care se încăpățânau să nu plece cu mâinile goale. Căpșunile 20 lei kilu alea românești, cireșele grecești 50 lei, roșiile de Giurgiu 15 lei. Cică să sprijinim producătorii autohtoni… Frizeriile din piață aveau la ușă clientela, încolonată răbdătoare. Câte unul înăuntru. Tuns, frezat. Restul afară.

Mămicile constănțene au însă și ele slăbiciunile lor. Cum mall-urile nu s-au deschis încă, au luat cu asalt magazinul Pepco de la Billa. Coada se întindea afară pe o distanță considerabilă.  Dar nu părea să deranjeze pe nimeni, semn că dorul a fost mai mare decât necesitatea.

 

Este clar că orașul și oamenii lui s-au descătușat după două luni de restricții, mai mult sau mai puțin înțelese. Important este ca lumea să învețe că lucrurile nu vor mai putea fi la fel, cel puțin o perioadă de acum înainte, iar distanțarea socială și precauția trebuie luate în serios. Viața nu a revenit la normal, ci poate că am luat doar o gură de aer…

(Visited 23.485 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.