Administraţie

Salubrizarea inflamează județul Constanța. De ce primăriile nu pot rămâne în afara ADI Dobrogea

Scris de 
Constanta de Azi
 pe data 
5 octombrie, 2026

În ultimele două luni, odată cu intrarea în vigoare a contractului de delegare de gestiune a serviciului de salubrizare dintre primării și ADI Dobrogea, județul Constanța pare că fierbe sub presiunea nemulțumirilor tot mai crescute din partea populației, mai ales din mediul rural.

Tarife mai mari, programe modificate și răs-modificate de colectare a deșeurilor, problem logistice și organizatorice din partea noilor operatori de salubrizare, toate acestea au creat, pe bună dreptate, un val de indignare în rândul oamenilor. În majoritatea comunelor și orașelor, nemulțumirea oamenilor s-a îndreptat automat către primării și consilii locale.

În realitate, însă, primăriile nu prea au avut de ales când au aderat, acum mai bine de 15 ani, la ADI Dobrogea (înființat în 2009), organismul creat la nivelul Consiliului Județean Constanța pentru a gestiona, în mod integrat și unitar, salubrizarea în întreg județul, așa cum cer și ne obligă normele europene.

Primăriile au aderat la ADI Dobrogea în 2009

Afirmația că „primarii au dat salubrizarea la ADI Dobrogea” și că administrațiile locale ar fi putut, pur și simplu, să păstreze vechiul sistem este eronată, iar acele puține primării care nu au aderat încă o vor face în viitorul apropiat deoarece nu vor mai avea unde să ducă deșeurile colectate de la oameni. UAT Năvodari, oraș care nu e membru ADI Dobrogea, a aprobat, prin Consiliul Local, chiar în urmă cu două luni, solicitarea ca localitatea să adere la această Asociație, fără de care nu ar mai putea gestiona problema deșeurilor colectate în oraș.

Practic, primăriile nu au avut de ales între vechiul sistem și ADI Dobrogea. Județul Constanța a trecut la un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, construit în baza legislației naționale și a obligațiilor europene, iar localitățile trebuie să își gestioneze deșeurile în interiorul acestei infrastructuri și cu respectarea noilor reguli privind colectarea separată, sortarea, tratarea și depozitarea.

Cu alte cuvinte, ceea ce vedem astăzi nu este o decizie luată peste noapte de un primar sau de un consiliu local. Este rezultatul unui proiect județean început în urmă cu mai bine de 15 ani.

De ce s-au schimbat operatorul, tarifele și graficele?

Odată cu punerea efectivă în funcțiune a sistemului județean s-a schimbat întregul mod în care este organizat serviciul.

ADI Dobrogea acționează, în baza mandatului primit de la localitățile membre, pentru delegarea unor activități de salubrizare. Contractele stabilesc operatorii, serviciile care trebuie efectuate, frecvențele de colectare, colectarea separată pe fracții și tarifele aferente activităților respective.

În Zona 3, spre exemplu, serviciile includ colectarea separată și transportul separat al hârtiei, metalului, plasticului, sticlei și biodeșeurilor, dar și alte categorii de deșeuri.

De aceea, noile grafice de colectare sau taxele de salubrizare nu sunt stabilite de primari, ci ele rezultă dintr-un calcul și analize efectuate de către ADI Dobrogea, consiliile locale neavând decât opțiunea formală de a lua la cunoștință și a aproba în consecință.

În caz contrar, dacă ar ieși din ADI și ar merge pe vechiul sistem de salubrizare, primăriile ar intra în colaps aproape instantaneu. Nu ar mai avea unde să ducă deșeurile, oamenii ar rămâne cu gunoaiele în curte pe perioadă nedeterminată, s-ar isca chiar o criză sanitară.

Ce rol mai au primăriile?

Primăriile trebuie să urmărească dacă operatorul respectă programul, dacă ridică deșeurile la timp, dacă recipientele sunt suficiente, dacă străzile rămân curate și dacă serviciile pentru care populația plătește sunt efectiv prestate.

Documentele sistemului prevăd inclusiv dreptul de control și verificare a activității operatorului, precum și obligații privind remedierea situațiilor în care colectarea nu se realizează conform programului.

Aici trebuie să existe presiune din partea primarilor și aici oamenii au tot dreptul să ceară rezultate. Dar este incorect să se spună că un primar a hotărât de unul singur să „dea gunoiul la ADI” și să crească tarifele.

 

Actualitate