
Foster + Partners: arhitectura viitorului este cea care integrează trecutul
Există un moment, în orice proiect de regenerare urbană, în care cineva trebuie să decidă ce rămâne și ce dispare. Acel moment a fost, în fond, una dintre temele expoziției Future Proof by Foster + Partners, prezentată în premieră pentru România la prima ediție TILIA – Today’s Ideas and Leadership in Action, la Iași.
Recunoscut la nivel mondial pentru proiecte pe șase continente și lucrări derulate în peste 75 de țări, studioul fondat de Norman Foster a adus la Iași 30 de machete și modelări 3D ale unor concepte arhitecturale reprezentative, o expoziție gândită ca o pledoarie pentru un fel anume de a construi viitorul: unul care nu ignoră trecutul. „Mă îngrijorez constant despre ce am câștigat și ce am pierdut, despre cum poți găsi un echilibru între a face lucruri, nu doar prin a renunța, ci și prin a păstra unele dintre ele”, a declarat, în cadrul Summitului, profesorul Stefan Behling, Senior Executive Partner și Director de Studio Foster + Partners. E o frază care rezumă, poate mai bine decât orice manifest arhitectural, tensiunea din nucleul regenerării urbane contemporane: cum construiești pentru azi și pentru mâine fără să renunți la ce a fost.
Modele de integrare
Exemplul cel mai des invocat în acest tip de discuție e Universitatea Liberă din Berlin (Freie Universität), unde Foster + Partners a demonstrat că o clădire nouă, cu arhitectură contemporană, poate coexista armonios cu un ansamblu valoros existent, adăugând funcționalitate și valoare fără a-i șterge identitatea. Ansamblul modernist Rostlaube, proiectat inițial de Candilis Josic Woods Schiedhelm, cu o fațadă din oțel Corten semnată de Jean Prouvé, pe baza sistemului „Modular” al lui Le Corbusier, a fost restaurat, iar noua bibliotecă a fost inserată în campus fără demolarea clădirilor istorice, ci prin ocuparea curților interioare. Placarea originală a fost înlocuită cu bronz, care, pe măsură ce capătă patina timpului, imită culoarea de altădată a fațadei. Reunind cele șase curți interioare ale universității, incinta sub formă de bulă a bibliotecii, ventilată natural, cuprinde patru etaje și este considerată astăzi un model de integrare între patrimoniu și arhitectură contemporană.

Universitatea Liberă Berlin
„În fiecare proiect încercăm să învățăm și să aplicăm lucrurile și mai bine”, a explicat Maximilian Zielinski, Senior Partner la Foster + Partners, la vernisajul expoziției. „Trebuie să înțelegem cum să ne ocupăm de fondul construit, acolo era vorba de o clădire foarte valoroasă, chiar și pe plan internațional aș zice, și care a trebuit refăcută și nu era spațiu să crească. A existat și ideea de a dărâma clădirea, dar nu s-a dorit, și atunci a fost refăcută. Așa a apărut o bibliotecă, care este acum un spațiu foarte popular pe care oamenii îl vizitează, cu un cu totul alt caracter față de universitatea existentă.”
De la Berlin la Londra și Madrid
Filosofia se regăsește și în alte proiecte-semnătură ale biroului Foster + Partners. Great Court al British Museum, la Londra, a depășit limitele muzeului pentru a forma o nouă legătură pietonală prin oraș: cupola sa vitrată este o fuziune între tehnica de ultimă oră și economia formei, cu o geometrie unică, gândită să acopere spațiul neregulat dintre tamburul Sălii de Lectură și fațadele curții interioare. La Madrid, clădirea de birouri Ombú, realizată pentru compania spaniolă de infrastructură și energie ACCIONA, insuflă o nouă viață unei clădiri istorice și a fost prezentată la COP26, la Glasgow, ca studiu de caz pentru World Green Building Council. Iar la Londra, The Whiteley completează lista proiectelor în care Foster + Partners a ales să păstreze, nu să demoleze.

Cladirea Ombu, Spania
Și în România: Palas Iași și fosta platformă Oil Terminal din Constanța
Exact acest tip de gândire Foster + Partners îl aduce acum și în România, prin colaborarea cu compania IULIUS, pentru două proiecte majore: remodelarea complexului Palas Iași și reconversia urbană a fostei platforme de nord a Oil Terminal din Constanța, coordonate, de altfel, de aceeași echipă condusă de frații Maximilian și Daniel Zielinski.

Constanta365
La Constanța, provocarea nu e o clădire, ci un întreg teritoriu cu trecut industrial: cele 38 de hectare ale fostei platforme de nord a Oil Terminal, în inima orașului, urmează să fie transformate printr-o investiție de peste 800 de milioane de euro, cea mai amplă investiție privată în regenerare urbană din Dobrogea. Platforma, inactivă de peste zece ani, a găzduit decenii la rând un depozit cu peste 30 de rezervoare de produse petroliere, iar înainte de orice etapă de construcție, terenul trece printr-un proces de decontaminare de amploare: o investiție de peste 29 de milioane de euro în ceea ce este descris drept cel mai amplu proces privat de bioremediere din Europa, presupunând atât remedierea solului, cât și a apei subterane.
Ceea ce va urma decontaminării seamănă, la scară urbană, cu logica din spatele bibliotecii de la Freie Universität din Berlin. Nu ștergerea, ci suprapunerea de straturi noi peste unul vechi. Proiectul mixed-use gândit pentru Constanța include componente culturale, educaționale, de retail, servicii de utilitate publică, entertainment, facilități sportive și de recreere, un parc, o grădină botanică, un amfiteatru și săli de evenimente artistice și de business. Rămâne de văzut cum va arăta, peste ani, întâlnirea dintre fosta platformă petrolieră și noul „oraș în oraș” gândit pentru ea. Dar, dacă exemplul berlinez a arătat ceva, e că valoarea unui loc nu stă doar în ce se construiește pe el, ci și în ce se alege să rămână.
- Constanta365
- iulius constanta


