Indicele ROBOR reprezintă media dobânzilor cu care băncile se împrumută între ele. Evoluția ROBOR indică, de regulă, nivelul de lichiditate din piață, adică arată cât de mulți bani sunt disponibili la bănci.

Nivelul de lichiditate poate varia în funcție de mai mulți factori: fie când firmele plătesc taxe, fie când Ministerul de Finanțe se împrumută, fie când BNR retrage surplusul de bani de pe piață.

Indicele ROBOR este în centrul unui scandal între Guvern și BNR de mai multe luni. Senatorul ALDE Daniel Zamfir a acuzat că indicele ROBOR este ‘trucat’ de către bănci cu ajutorul BNR, dar banca centrală a respins acuzațiile.

De asemenea, Darius Vâlcov – consilier pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă – a acuzat că în ianuarie indicele ROBOR a crescut doar pentru a fi ‘umflate’ ratele românilor, deoarece nu s-au făcut tranzacții între bănci.

Tot Vâlcov a cerut schimbarea modului de calcul pentru ROBOR. BNR a replicat spunând că dacă s-ar lua în calcul doar tranzacțiile exacte, începând cu luna februarie dobânzile pentru populație ar crește, deoarece nivelul dobânzilor din tranzacții este mai mare decât cel al ROBOR. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat în Parlament că dobânzile vor scădea în România atunci când va scădea inflația, iar țara noastră va reduce deficitul bugetar și pe cel extern. Creșterea ROBOR înseamnă rate mai mari pentru românii cu credite în lei, în special cei cu credite luate prin programul Prima Casă.

 

(Visited 20 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.