În același termen, de marți, 26 martie, avocaţii lui Teodosie au cerut instanţei trimiterea unor adrese către DNA Constanţa şi către SRI pentru a se vedea dacă au fost încălcate competenţele materiale în privinţa urmăririi penale în contextul protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii.

Documentele respective ar urma să lămurească modul cum au fost strânse probele în acest dosar, dacă au existat echipe mixte, formate din reprezentanţi ai DNA şi ai SRI şi de asemenea modul cum au fost făcute înregistrările telefonice din acest dosar.

Procurorul DNA de şedinţă a menţionat că nu se opune acestei cereri, precizând, însă, că se impune doar emiterea unei adrese doar către Direcţia Naţională Anticorupţie, nu şi către SRI.

În cele din urmă, judecătorul Cristian Deliorga a decis să admită solicitarea Arhiepiscopului Tomisului, fiind emise astfel adrese către DNA Constanţa şi către SRI pentru lămurirea aspectelor semnalate.

Avocatul Înalt Prea Sfinţitului Teodosie, Maria Vasii, a mai cerut instanţei ridicarea sechestrului asigurator dispus de către procurori pe conturile Arhiepiscopului şi ale Arhiepiscopiei. Pronunţarea pe această din urmă cerere a fost stabilită pe data de 3 aprilie.

Instanţa a decis ca următorul termen pe fondul cauzei să aibă loc pe 17 aprilie.

Pentru ce este judecat ÎPS Teodosie

Potrivit DNA, în perioada 2010 – 2016 Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalţi inculpaţi, a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene.

În documentele prezentate la APIA, inculpaţii au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafeţe agricole (peste 300 hectare), situate în zona denumită «Ferma 3» – Nazarcea (localitatea Lumina, judeţul Constanţa), având categoriile de folosinţă «vii pe rod cu struguri pentru vin»/ «vii pe rod cu struguri nobili pentru vin», în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi”, arăta DNA.

De asemenea, procurorii anticorupţie au stabilit că un alt aspect fals prezentat în declaraţiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), printre care şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi invadate cu astfel de vegetaţie pe toată durata formulării cererii şi obţinerii fondurilor.

Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.392.964 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 184.610,27 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei. În anul 2016 plăţile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei”, mai precizează sursa citată.

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 lei.

 

(Visited 1.577 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.