Principala cauza a dispariției medicamentelor ieftine este, spune producătorii, taxa clawback, aplicată uniform tuturor medicamentelor, indiferent de prețul lor.

Potrivit APMGR, taxa are deja valoarea de 24,13%, faţă de 19,86% (în aceeași perioada a anului trecut) sau de 15,62% (în aceeași perioadă a anului 2016). 

Având în vedere că taxa clawback se aplică la un preţ al medicamentului care include adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, care devin fixe la un preţ al medicamentului mai mare de 300 de lei, impactul pe medicamentele ieftine este considerabil mai mare. De exemplu, taxa clawback, la nivelul din trimestrul I, reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei şi este de abia 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei”, precizează APMGR, într-un comunicat.

Asociația estimeză că, în ritmul actual, valoarea taxei clawback va avea, până la sfârșitul anului, valoarea de 30%, lucru îngrijorător, întrucât, pentru medicamentele sub 25 de lei impactul taxei în prețul de producător va fi de 42%.

În aceste condiții, asociația atrage atenția asupra faptului că producătorii nu mai pot susţine un consum de care nu sunt responsabili şi care creşte în special din cauza introducerii necondiţionate pe lista de medicamente compensate a medicamentelor inovative.

Nu este echitabil pentru noi să finanţăm un consum pe care nu îl generăm. Mai important, nu ne putem permite să finanţăm acest consum, ceea ce înseamnă că trebuie să renunţăm la medicamentele ale căror costuri de producţie nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilităţi de producţie. Şi pacienţii şi economia României vor pierde”, susține Adrian Grecu, preşedintele APMGR.

Potrivit APMGR, medicamentele ce riscă să dispară de pe piață sunt: Tamoxifenul (tumori de sân), Bleomicina (leucemie, afecţiuni hematologice), Fluorouracil (cancer), Cisplatin (cancer), Flutamida (cancer), Memantine (demenţă), Gentamicinum (infecţii germeni rezistenţi intra-spitaliceşti), Theophyllinum (astm), Captopril (hipertensiune, insuficienţă cardiacă), Furosemid (insuficienţă cardiacă, ciroză hepatică), Ranitidină (afecţiuni gastrointestinale), Indapamida (afecţiuni cardiovasculare).

Soluția la această problemă, susțin producători, este calcularea taxei clawback în funcție de preț, dar şi aprobarea introducerii de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat.

Măsura ar îngheţa cuantumul taxei clawback prin controlul eficient al consumului, protejând medicamentele ieftine şi ar fi şi eficientă pentru bugetul de stat întrucât ar acorda discounturi mai mari prin acest tip de contracte, se arată în comunicatul APMGR.

 

(Visited 106 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.