Rețeta orașelor fericite: ce ar trebui să schimbe România

Răspunsurile au pornit, firesc, de la temelia oricărui oraș funcțional: infrastructura. Marcel Heroiu, specialist senior în dezvoltare urbană la Banca Mondială, a subliniat că investițiile din perioada următoare ar trebui direcționate cu mai multă atenție la nivel național, regional și local. În opinia sa, problema actuală a României nu ține doar de lipsa fondurilor, ci și de modul haotic în care s-a dezvoltat până acum: „România s-a dezvoltat organic, fără să prioritizeze. Trebuie să vedem cum reușim să accelerăm ritmul de dezvoltare cu banii pe care îi avem la dispoziție. Poate că ar fi bine să prioritizăm investițiile, să nu mai finanțăm totul la grămadă.”

Această lipsă de coerență la nivel central a fost semnalată și de Mariana Ioniță, secretar general în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, care consideră că problemele nu se rezolvă doar cu bani. România trebuie să schimbe ritmul de dezvoltare — fiind nevoie de mai multă încredere între instituții și de eliminarea barierelor administrative inutile: „Nu mai avem scuze pentru faptul că nu dezvoltăm România și infrastructura românească. Trebuie să cultivăm mai multă încredere și să eliminăm birocrația inutilă. Mediul privat își dorește eficiență, predictibilitate și echitate împărțirea riscurilor.”

De asemenea, în opinia sa, toate deciziile luate în administrație ar trebui să vină în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor. „Un Oraș Fericit este unul în care oamenii au calitatea vieții, în care mobilitatea nu mai este o problemă, în care nu îți trebuie mult timp să-ți duci copilul la școală, un oraș în care nu-ți petreci mult timp în trafic, un oraș unde nu te simți izolat de restul țării, un oraș bine conectat”, declara la TILIA, Mariana Ioniță.

Dincolo de birocrație și investiții mari, discuțiile specialiștilor s-au mutat firesc și spre o direcție mult mai apropiată omului de rând. În acest sens, Susanne Danz, partener în cadrul biroului internațional de arhitectură Foster + Partners, a vorbit despre importanța spațiului public gândit pentru pietoni — trotuare sigure, bine întreținute, și acces facil la locurile de muncă, la petrecerea timpului liber și la spații suficiente pentru viața de familie: „Ce putem face pentru un oraș fericit? Aș încerca să îmbunătățesc spațiul public, să acord prioritate pietonilor, să mă asigur că au un spațiu sigur de mers pe jos, trotuare, să mă asigur că sunt bine întreținute. Cred că un Oraș Fericit este unul în care rezidenții au acces la tot ceea ce au nevoie ca să meargă la muncă, la agrement, să se simtă în siguranță și să aibă spațiu pentru familiile lor.”

În aceeași direcție, colegul său de la biroul de arhitectură Foster + Partners, Stefan Behling, a adăugat și prioritatea dimensiunii peisagistice a oricărui nou proiect de dezvoltare, remarcând că există încă dezvoltatori dispuși să investească în verdeață, înțelegând beneficiile pe termen lung ale acestei abordări: oamenii sunt atrași în mod natural de spațiile verzi, iar acest lucru generează beneficii pentru întreaga comunitate, nu doar pentru cei care locuiesc în imediata apropiere.

Toate aceste piese — infrastructură, birocrație redusă, spații publice bine gândite — nu funcționează însă izolat, ci au nevoie de un fir conducător, iar Marcelo Castellanos, Senior Country Manager pentru Europa de Sud-Est la International Finance Corporation, a fost tranșant în această privință: „Cel mai important lucru care va schimba calitatea vieții în orașele din România este existența unei viziuni clare, a unui masterplan pentru fiecare oraș în parte, care să includă toți factorii interesați din oraș”.

Un astfel de plan nu poate fi impus de sus, completează Venera Vlad, director asociat pentru infrastructură Europa în cadrul BERD, fiind nevoie ca pe lângă deciziile luate la timp de către autorități, să existe și implicarea locuitorilor în procesul decizional, pentru ca proiectele urbane să răspundă astfel unor nevoi: „Cred că este foarte important să existe decizii la timp din partea autorităților, atunci când vor să realizeze proiecte pentru comunitate. O acțiune absolut necesară este și ca oamenii să se implice în deciziile luate pentru că acele proiecte să răspundă unor nevoi reale ale comunității și nu doar să ofere niște soluții temporare”.

Invitatul special al primei ediții a TILIA, Charles Montgomery, urbanist și autor al bestsellerului „Orașul fericit”, a punctat, la rândul său, faptul că investiția în orașe mai fericite de astăzi este, de fapt, o investiție în prosperitatea și sănătatea anilor următori, pentru că un oraș bine construit generează conexiuni, iar acestea sunt indisolubil legate de calitatea vieții comunității. „Dacă investim acum în construirea unor orașe mai fericite, în 20 de ani orașele noastre vor deveni mai prospere și mai sănătoase, pentru că vor deveni mai conectate social. Nu pot separa conexiunile sociale de viața și sănătatea orașului.”  Designul urban, a rezumat Charles Montgomery, nu este niciodată neutru — el dictează comportamentul oamenilor, iar felul în care construim astăzi orașele va determina dacă, în viitor, locuitorii lor vor fi mai apropiați unii de alții sau, dimpotrivă, tot mai izolați.

O direcție comună pentru orașele din România

De la infrastructură la planificare participativă, de la spații verzi la reducerea birocrației, discuțiile specialiștilor din cadrul primei ediții a TILIA au conturat faptul că România are nevoie de o abordare integrată a dezvoltării urbane, în care autorități, investitori, arhitecți și cetățeni colaborează pe baza unei viziuni comune. Miza, așa cum a reieșit din intervențiile invitaților, nu este doar estetică sau economică, ci ține, în ultimă instanță, de calitatea vieții și de sănătatea socială a comunităților urbane din România.

Toate aceste abordări și puncte de vedere pot constitui un punct de plecare în derularea proiectului IULIUS de la Constanța, un concept semnat de biroul internațional de arhitectură Foster + Partners. Este vorba de o investiție de peste 800 de milioane de euro, într-un proiect de tipul „oraș în oraș”, cu parc și grădină botanică, zonă culturală și educațională, retail, spații office, gândit să transforme Constanța într-o destinație pentru tot anul.

• Cuvinte cheie: #IULIUSConstanta #Constanta365 #RegenerareUrbana

Etichete:

• Constanta365
• iulius constanta
• Regenerare Urbana