Actualitate

Investițiile care transformă orașe. Constanța, următoarea oprire pentru IULIUS

IULIUS – spatiu verde

Un oraș crește greu doar din bani publici. Bugetele locale acoperă drumuri, școli, spitale, lucruri esențiale, dar rareori suficiente ca să schimbe fața unui oraș peste noapte. Adevărata schimbare vine de obicei de altundeva: din investiții private mari, care aduc birouri, locuri de muncă, magazine, spații verzi și, uneori, readuc la viață zone uitate ale orașului.

Scris de 
 pe data 
21 august, 2026

O analiză recentă a Ziarului Financiar, bazată pe datele Bucharest Real Estate Club, Romania Property Club și iO Partners, arată cum se prezintă piața imobiliară de retail, birouri, depozite, spații industriale, în România: aproape 18 milioane de metri pătrați, deținuți de mari companii din Cehia, Africa de Sud, Israel, Olanda, Belgia, Singapore, China, dar și companii cu capital românesc.

Potrivit studiului, țara noastră a devenit suficient de sigură și de profitabilă încât investitori serioși, din toată lumea, să vrea să rămână aici pe termen lung, nu doar să facă un profit rapid și să plece. Dincolo de cifre, însă, mesajul real e altul: orașele care reușesc să atragă acest tip de capital câștigă un mare avantaj care redefinește conceptul urban și calitatea vieții. Și aici intervine Constanța.

 

Ce s-a întâmplat deja în alte orașe

Nu e o teorie abstractă. S-a văzut deja, de mai multe ori, în România.

La Iași, un fost teren abandonat a devenit Palas Mall, dar și un cartier de birouri care astăzi adună peste 76 de companii și aproape 14.000 de angajați. Prin noul plan de modernizare, centrul comercial mai primește 16.000 de metri pătrați în plus, ajungând la 80.000 mp.

La Timișoara, o veche zonă industrială, abandonată ani buni, s-a transformat în Iulius Town, un proiect de 442 de milioane de euro, cu magazine, patru clădiri de birouri, un parc și infrastructură nouă. Doar partea de birouri ține în picioare aproape 9.500 de locuri de muncă, în circa 50 de companii.

La Cluj, șantierul RIVUS ridică acum, pe locul fostei platforme Carbochim, un proiect de 550 de milioane de euro: peste 400 de magazine pe 142.000 mp, spații de birouri și, o premieră pentru piața românească, primul centru de arte performative construit vreodată în interiorul unui proiect imobiliar.

Niciunul dintre aceste orașe nu a crescut doar datorită acestor proiecte, evident. Sunt implicate universități, infrastructură, antreprenori locali, resurse administrative, oameni calificați. Dar aceste investiții mari au funcționat ca un accelerator: au adus companii care altfel nici nu s-ar fi uitat spre orașul respectiv, au creat mii de joburi și au ridicat ștacheta pentru tot ce a venit după.

Un jucător românesc într-o piață dominată de străini

Merită spus și un lucru care trece adesea neobservat: această piață e dominată în mare parte de fonduri și grupuri străine, dar în topul celor mai mari proprietari de retail din țară, pe locul 3, cu 320.000 mp, apare un jucător format aici, în România: IULIUS, alături de partenerul lor sud-african Atterbury Europe. E și compania cu cel mai încărcat plan de investiții din toată piața, în acest moment. Grupul are un portofoliu evaluat la aproximativ 2 miliarde de euro, iar în clădirile lor de birouri lucrează zeci de mii de oameni.

Poate tocmai de-aici vine și pasul următor pentru companie: nu simpla construcție de mall-uri noi, ci regenerare urbană, recuperarea unor terenuri degradate, și transformarea lor în bucăți de oraș care chiar funcționează. Iar Constanța pare să fie următoarea oprire.

Constanța are toate ingredientele. Doar că nu le-a folosit încă la potențialul lor.

Puține orașe din România au primit atât de multe de la geografie cât a primit Constanța: cel mai mare port al țării, ieșire la mare, tradiție navală, industrie petrochimică, energie, agricultură în jur și o poziție strategică pe care contextul geopolitic din ultimii ani a făcut-o și mai importantă. Pe hârtie, orașul are aproape tot ce-i trebuie ca să devină un pol economic regional puternic.

În practică, lucrurile n-au ținut mereu pasul cu acest potențial. Și e explicabil: un oraș nu poate concura doar cu ce-i dă natura. Companiile vor infrastructură bună și servicii solide, iar oamenii pe care aceste companii vor să-i angajeze vor, la rândul lor, un oraș în care chiar merită să trăiești, nu doar să treci prin el în drum spre altceva. Spații verzi, cultură, locuri unde ieși seara, educație, transport care funcționează.

Aici intră în discuție proiectul pe care IULIUS îl are în plan pentru Constanța, pe fosta platformă de nord Oil Terminal. E vorba de un teren industrial de circa 38 de hectare, nefolosit de ani buni, pentru care compania a propus un concept mixt evaluat la peste 800 de milioane de euro. Ideea include un parc mare cu grădină botanică, birouri, spații comerciale, zone culturale și educaționale, sport, entertainment, restaurante.

Miza reală pentru anii următori

Constanța se poate dezvolta învățând din experiența Iașiului, Clujului sau Timișoarei: investițiile private mari, atunci când sunt bine integrate în oraș, pot deveni motorul unei schimbări mai ample. Aduc companii noi, creează locuri de muncă, recuperează terenuri părăsite și ridică nivelul pentru tot ce vine după.

De aici încolo, competiția reală dintre marile orașe din România nu va mai fi neapărat despre cine construiește mai mult, ci despre cine reușește să atragă investițiile care chiar schimbă ceva: structura economică a orașului și calitatea vieții din el.

Constanța pornește în această cursă cu un avantaj pe care alte orașe și l-ar dori: marea, portul și poziția strategică nu se pot muta în altă parte. Capitalul, în schimb, se poate muta oricând și tocmai de-aceea contează cum și dacă un oraș știe să prindă din zbor o oportunitate atunci când apare.

 

Actualitate