Pentru a combate dezinformarea din spațiul public, Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a făcut o centralizare a unora dintre cele mai distribuite știri false și teorii conspiraționiste cu privire la administrarea vaccinului în România.

Una dintre cele mai populare dezinformări este că „vaccinarea va fi obligatorie“, folosită pentru a instiga și chiar în propaganda politică ale unor formațiuni politice cel puțin dubioase. În realitate, vaccinarea împotriva COVID-19 este voluntară/ne-obligatorie. Se dorește o acoperire vaccinală cât mai mare pentru a limita răspândirea epidemică a virusului, dar nu se are în vedere introducerea obligativității vaccinării sau a unor măsuri restrictive față de persoanele nevaccinate.

„Vaccinarea se va face pe pile” este o altă teorie conspiraționistă devenită tot mai folosită pe grupurile și paginile de Facebook. Lucrurile nu stau deloc așa. Vaccinarea se va face respectând strict categoriile care au prioritate, menționate în Strategia de vaccinare împotriva COVID-19. „Scopul este reducerea morbidității și mortalității generate de infectarea cu virusul SARS-CoV-2, menținerea capacității de asistență medicală din partea sistemului public de sănătate și limitarea efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 asupra societății și economiei, vaccinarea se va face strict conform etapelor și criteriilor stabilite.“, se transmite pe platforma oficială Comitetului național de coordonare privind vaccinarea.

Click AICI pentru a citi strategia de vaccinare împotriva COVID-19 publicată de Guvern.

„Ne vor pune ăștia să cumpărăm vaccinul ca să facă ei averi pe cârca noastră!“. Nu te pune nimeni să cumperi nimic. Vaccinarea împotriva COVID-19 este gratuită și voluntară/ne-obligatorie și se va realiza fără niciun cost din partea persoanelor care vor fi vaccinate.

Suntem cantitate neglijabilă! Sclavii Europei! Românii vor fi ultimii vaccinați!“. În lumea normală, nu cea virtuală, conform strategiei de la nivelul UE pentru accelerarea dezvoltării, fabricației și distribuției unor vaccinuri sigure și eficace împotriva COVID-19, la care România a aderat, odată ce un vaccin va primi aprobarea Autorității Europene a Medicamentului, acesta va fi disponibil simultan în toate statele membre UE.

O altă aberație aruncată de „specialiști“ în spațiul public este aceea conform căreia „în România se va folosi un vaccin care nu este autorizat”. Fals. România, ca stat membru UE, nu poate permite utilizarea unui vaccin care nu a primit autorizația de punere pe piață de la Agenția Europeană a Medicamentului sau de la ANMDMR (Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România). În plus, legislația națională (Legea 95/2006) nu permite importul produselor medicale fără deținerea unei autorizații de punere pe piață.

Ăștia fabrică date despre vaccinuri! Ne mint că sunt sigure și, de fapt, ne vor îmbolnăvi și mai rău, ne modifică ADN-ul! Companiile farmaceutice ne ascund adevărul“. Datele brute, individuale, și nu rapoartele finale ale companiilor, sunt cele care sunt evaluate de către autoritățile de reglementare. În plus, în cadrul studiilor de farmacovigilență, vaccinarea este monitorizată de autoritățile naționale pentru a asigura siguranța și eficacitatea vaccinurilor.

Vaccinurile candidate împotriva COVID-19, aflate în portofoliul mai multor companii farmaceutice, se află în diverse stadii de testare în studii clinice răspândite pe tot globul și sub supravegherea unui număr foarte mare de autorități de reglementare. Întregul proces este gândit pentru a nu exista nicio posibilitate ca pericolele să nu fie descoperite la timp. Niciun vaccin nu va fi administrat fără aprobarea autorităților competente în domeniu. În Uniunea Europeană vaccinarea se va realiza numai cu vaccinuri autorizate de către Agenția Europeană a Medicamentului, în urma unui proces complex de analiză și evaluare, conform reglementărilor și legislației în vigoare.

Ce tipuri de vaccin există în dezvoltare împotriva COVID-19?

Vaccinuri bazate pe proteine (vaccinuri subunitare): vaccinul conține proteine ale patogenului țintă sau fragmente din acestea obținute prin diferite procese tehnologice, dar nu și informația genetică necesară producerii lor.

Vaccinuri bazate pe vectori virali: vaccinul conține un virus modificat nepatogen (vector) în care sunt introduse fragmente din informația genetică a patogenului țintă. Unii vectori intră în celulele organismului și le furnizează informația necesară pentru a produce singure proteine ale patogenului țintă pentru a declanșa un răspuns imun, iar alții prezintă direct proteinele țintă pe suprafață.

Vaccinuri genetice: vaccinurile conțin fragmente de informație genetică de la patogenul țintă care odată ajunse în celulele de la locul administrării le permit acestora să producă singure proteine pentru a declanșa un răspuns imun. Din această categorie fac parte vaccinurile bazate pe ADN și ARN-mesager. De notat că acestea nu presupun modificarea informației genetice a persoanei vaccinate. Fragmentele genetice livrate în vaccin sunt degradate/eliminate la un interval de timp scurt după vaccinare.

Vaccinuri inactivate: vaccinul conține o formă slabită (atenuată) sau inactivată a patogenului care este incapabilă să producă îmbolnăvirea.

Cum s-a ajuns la accelerarea dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19

Niciodată până acum în istoria medicinei nu au fost implicate atâtea resurse pentru dezvoltarea unui vaccin pentru o singura patologie. În momentul de față, sunt mai multe vaccinuri în studii preclinice precum și în studii de faza 1, 2 și 3.

De notat că multe dintre vaccinurile aflate în faze avansate sunt dezvoltate pe platforme noi, care, deși utilizate limitat pentru vaccinuri umane (vectori virali) sau chiar întâlnite până acum doar în studii clinice (ARN mesager, ADN), permit dezvoltarea rapidă a unui vaccin odată ce secvența genetică a patogenului este cunoscută.

În condițiile unei patologii severe pentru care nu există tratamente eficiente, procesul de autorizare a unui vaccin poate fi prioritizat și accelerat pe baza legislației deja existente pentru astfel de situații, fără a se sări peste etapele necesare ale studiilor clinice. Acestea sunt respectate, în continuare, foarte strict.  

Una din modalitățile prin care a fost accelerată dezvoltarea și aprobarea acestui vaccin a fost adoptarea măsurii de trimitere a datelor disponibile pentru a fi evaluate de către autoritățile de reglementare când vaccinul se află încă în dezvoltare. De asemenea, în acest caz, datele din studiile clinice sunt depuse pe măsură ce sunt disponibile și nu la finalul studiului, cum se întâmplă în procesul administrativ obișnuit (standard). Autoritățile de reglementare oferă consultanță și prioritizează evaluarea produselor aprobate în regim de urgență pentru a scurta timpii necesari autorizării.

În plus, în faza 3, cand se evaluează eficacitatea vaccinului, numărul de cazuri de infecție necesare demonstrării statistice a protecției împotriva îmbolnăvirii se poate acumula mult mai rapid, datorită incidenței ridicate.

(Visited 518 times, 1 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.