Cum transformă proiectele mixed-use orașele României în unele în care oamenii vor să trăiască

Fosta platformă Oil Terminal este, în prezent, cea mai mare zonă subutilizată din Constanța. IULIUS are un plan prin care 38 de hectare din acest teren vor fi decontaminate și reconectate cu restul orașului. Este vorba de o abordare de tip mixed-use prin care regenerarea urbană a zonei se va traduce în dezvoltare economică, socială și culturală.

Funcțiunile propuse în proiect vor fi variate și vizează atractivitatea zonei pe tot parcursul anului, cu spații office și de retail, grădină botanică și spații verzi, dar și oportunități pentru divertisment, socializare și activități culturale. Dar ce înseamnă, de fapt, mixed-use?

Oportunități tot anul pentru toți constănțenii

Cel mai des orașele se dezvoltă prin proiecte monofuncționale, fie prin cartiere strict rezidențiale sau centre comerciale, fie prin zone destinate doar birourilor. Cu asta se  diferențiază în primul rând de  un proiect mixed-use: vizează crearea unui micro-univers urban, unde sunt și spații  pentru oportunități economice, dar și spații destinate comunității.

Așa cum au comunicat în repetate rânduri reprezentanții Iulius, proiectul propus de compania ieșeană la Constanța este complex și este gândit atât pentru a fi dezvoltat, cât și mai apoi operat de aceeași entitate, așa cum se întâmplă și în restul orașelor unde compania are proiecte. Acest lucru se traduce într-un interes direct și substanțial în calitatea, durabilitatea și succesul continuu al investițiilor sale, inclusiv în Constanța. Tocmai de aceea, atenția la nevoile reale ale locuitorilor, cei care vor beneficia direct de funcțiunile proiectului, este o prioritate strategică, nu o aparență. Iar acest fapt e vizibil și pe platforma Constanța365, unde comunitatea și-a spus deja părerea și ce așteptări are de la această transformare.

Impactul unui proiect mixed-use de anvergură, precum cel propus de IULIUS pentru Constanța, se reflectă pe mai multe paliere, pentru a răspunde nevoilor locuitorilor. Acest lucru presupune revitalizare economică prin atragerea de businessuri noi și crearea de joburi, creșterea calității vieții prin noi opțiuni de petrecere a timpului liber și de socializare, dezvoltare urbană durabilă, dar și creșterea atractivității orașului pentru turiști chiar și în afara sezonului estival.

Toate acestea nu sunt posibile doar cu o aglomerare întâmplătoare de clădiri cu funcțiuni diferite, ci printr-o planificare ghidată de principii clare. Astfel, valorificarea spațiului public devine realitate, prin amenajarea de spații verzi, de relaxare sau evenimente, dar și zone de activitate culturală și comerț. Acestea sunt elemente care cresc calitatea vieții și coeziunea socială.

Ce a adus Iulius, prin proiectele sale, orașelor Iași, Timișoara și Cluj Napoca

De exemplu, în Iași, transformarea zonei slab utilizate din jurul Palatului Culturii a însemnat crearea unui nou centru urban care îmbină modernitatea cu istoria și funcționalitatea urbană. Ca centru economic a atras peste 70 de companii multinaționale și a creat aproximativ 14.000 de joburi.

În cei 13 ani, Palas Iași a  devenit cea mai importantă destinație de shopping din regiune (peste 63.000 mp de retail),  un procent de 36% din spațiile comerciale fiind ocupate de afaceri autohtone. Iar parcul de 5 hectare a devenit zona verde preferată de relaxare pentru locuitori și turiști. La toate acestea se adaugă spațiile pentru evenimente și socializare, care pot acomoda sute de participanți.

În Timișoara, Iulius Town a pornit de la un centru comercial și a devenit un proiect mixt ambițios prin care zona urbană cu moștenire industrială a fost reconectată cu orașul. Iar acum înseamnă centru de business cu 4 clădiri office premium (50 de companii multinaționale cu peste 9.500 angajați), 50.000 mp spații verzi, 3 săli de evenimente dedicate momentelor private culturale, dar potrivite și pentru conferințe, și 450 de magazine, cafenele şi restaurante tematice – 102.000 mp de retail (cea mai mare zonă de cumpărături din afara Bucureştiului).

Iuliu Gardens Timișoara

În Cluj-Napoca, pe lângă Iulius Mall, un proiect îndrăgit de clujeni de 18 ani, care cuprinde 3 clădiri office ce găzduiesc 3.500 de angajați, un parc de 30.000 mp și o suprafață de retail cu 240 de magazine internaționale se dezvoltă și proiectul RIVUS. Acesta înseamnă transformarea unei zone industriale parțial utilizate – fosta fabrică Carbochim, ce a fost retehnologizată și relocată – într-un pol de atractivitate urbană accesibil întregii comunități. Proiectul va cuprinde un nou parc și spații verzi amenajate de peste 52.000 mp, grădină japoneză pe acoperiș, spații de birouri premium concepte de entertainment în premieră regională, centru de live arts și sală de spectacole, o importantă suprafață de retail, peste 30 de restaurante-concept și cafenele cu orientare spre râul Someș, investiții în conectivitate și mobilitate alternativă, iar două clădiri industriale vor fi păstrate și reconvertite în spații culturale și office.

Proiecte dezvoltate cu impact pe termen lung

Adaptabilitatea și flexibilitatea sunt alte două caracteristici cheie. Proiectele IULIUS sunt dezvoltate să aibă impact pe termen lung, exemple elocvente fiind ansamblurile mixed-use Palas  Iași și Iulius Town Timișoara, care s-au integrat atât de bine în aceste orașe, încât lasă impresia că au existat acolo dintotdeauna. Astfel, abordarea mixed-use presupune să existe capacitatea de adaptare la nevoile comunității și să susțină nevoia orașului de evoluție.

Proiectul mixt Palas Iasi

Conceptul „lifestyle center” este central în filosofia IULIUS, așa cum se reflectă în proiectele din Iași și Timișoara. Vizita într-un astfel de complex devine o experiență completă, care satisface multiple nevoi și cerințe. Pentru a reuși asta însă e nevoie ca proiectele să evolueze și să se adapteze la dinamica pieței și la noile oportunități de dezvoltare.

Iulius Town Timișoara, de exemplu, a pornit de la un mall, iar în 2019 s-a inaugurat un proiect mixed-use complex care poate satisface și dorințele de evoluție profesională, dar și cele pentru petrecerea timpului liber, relaxare și socializare ale oricărui timișorean.

De cealaltă parte, Palas Iași a evoluat și el constant în timp,. În 2023,  a fost inaugurată în proximitatea ansamblului  Palas Campus – cea mai mare clădire office ca suprafață din țară , iar acum Palas Iași urmează să intre într-un proces de remodelare după un concept al renumitului birou de arhitectură Foster + Partners. Procesul presupune transformarea spațiilor comerciale existente, regândirea esplanadei din fața Teatrului „Luceafărul”, aflat în proximitate, ca spațiu verde și de evenimente, noi branduri, spații de joacă și centre de entertainment pentru familii, mai multe spații pentru evenimente și experiențe diverse, o extindere a parcului, cu zone interactive și de relaxare, relocarea și modernizarea centrului de evenimente – 4 săli, cu o capacitate totală de 1.00o de persoane, valorificarea conexiunii cu Palatul Culturii, într-un design verde, sustenabil și estetic.

Parcul Palas Iași

Densitatea inteligentă înseamnă că nu se construiește doar de dragul de a vedea clădiri cât mai înalte și alei pavate. Proiectele mixed-use optimizează utilizarea terenului ca să susțină diversitatea de servicii și facilități, dar și să ofere spații verzi.

Eficiența în utilizarea terenului este o caracteristică distinctivă a proiectelor IULIUS și face asta prin soluții ingenioase de design și prin dezvoltarea pe verticală, care eliberează spațiu valoros la nivelul solului pentru funcțiuni publice și spații verzi. În Timișoara, de exemplu, Iulius Gardens este un vast parc construit integral peste parcarea subterană a complexului. Similar, la Palas Iași, cele 2.500 de locuri de parcare subterană au permis dezvoltarea la suprafață a parcului generos care definește ansamblul.

În ceea ce privește componenta de spații office, dezvoltarea acestora pe verticală înseamnă direct concentrarea unui număr mare de joburi pe o amprentă la sol redusă. Palas Campus, de exemplu, este cea mai mare clădire de birouri din România și, totodată, cea mai amplă investiție realizată în Iaşi, în ultimii 10 ani, depășind 120 de milioane de euro. Aici lucrează 5.000 de angajați la 13 companii internaționale.

Identitatea și sustenabilitatea  se traduc prin faptul că proiectele  reflectă specificul local și contribuie la brandul orașului. Iar designul sustenabil se înscrie în conceptul de dezvoltare pe termen lung, incluzând clădiri eficiente energetic, utilizarea materialelor ecologice, gestionarea responsabilă a apei și a deșeurilor, și încurajarea mobilității verzi.

În Iași, Palatul Culturii a fost integrat natural în ansamblul Palas. Pentru proiectul RIVUS din Cluj-Napoca vor fi redate comunității două clădiri industriale reprezentantive pentru fabrica Carbochim, care a fost retehnologizată și relocată fără a-i fi întreruptă activitatea. O astfel de intenție există și la Constanța, unde dacă expertiza o va arăta vor fi păstrate pe sit clădiri industriale și transformate în hub-uri pentru comunitate.

Randare Rivus Cluj-Napoca

Constanța, o misiune pentru un oraș mai dinamic

Cât despre angajamentul față de sustenabilitate, acesta e demonstrat prin certificări verzi de top (LEED Neighborhood Development, LEED Platinum, LEED Gold, EDGE Advanced) obținute de proiectele IULIUS, prin măsuri concrete de eficiență energetică (inclusiv panouri fotovoltaice), management responsabil al apei și deșeurilor, promovarea mobilității verzi și, în mod excepțional, printr-un proiect amplu de bioremediere a unui sit cu o  contaminare istorică, așa cum este terenul Oil Terminal.

Pentru Constanța, un proiect mixed-use de amploarea aceasta este o oportunitate de a revitaliza orașul și de a îmbunătăți viața constănțenilor. Este, totodată, o promisiune pentru un oraș mai conectat, mai eficient și mai dinamic.

Astfel de proiecte mixte transformă zonele subutilizate în destinații, atât pentru cei care lucrează acolo, cât și pentru turiști și ceilalți locuitori ai orașelor. IULIUS a demonstrat deja cu proiectele din Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara ce înseamnă o abordare modernă pentru orașele României.

Etichete:

• iulius constanta
• iulius grup
• proiect iulius constanta