– Cum credeți că a fost condus județul Constanța în perioada mandatului care se încheie peste puțin timp?

Nu este vorba doar de ultimii patru ani. Modul de lucru poartă amprenta PSD încă din 2004, de pe vremea lui Nicușor Constantinescu. În tot acest timp, consider că bugetele nu au fost folosite așa cum ar fi trebuit. Marile proiecte de infrastructură, utilitare, de dezvoltare comunitară, de încurajare a antreprenoriatului au tot trenat. Numitorul comun a fost risipa, folosirea discreționară a bugetelor și lipsa interesului pentru o dezvoltare durabilă a localităților. Consiliul Județean a avut și are destule prerogative ca să schimbe în bine fața județului. Vorbim despre atribuții importante privind dezvoltarea economico-socială, privind administrarea domeniului public şi privat al judeţului. Foarte importantă este și gestionarea serviciilor publice, cu toate componentele sale. Mă refer la educație, servicii sociale, sănătate, cultură, tineret și sport, ordine publică, situații de urgență, protecția și refacerea mediului. Tot Consiliul Județean coordonează activitățile cu privire la podurile și drumurile publice, la serviciile comunitare de utilitate publică de interes județean, de dezvoltare rurală și multe altele.

– Punctual, ce credeți că nu a funcționat cum trebuie în toți acești ani? 

 De exemplu, putem vorbi de programul pentru extinderea rețelei și de reabilitare a drumurilor. Se putea face mult mai mult și cu bani mai puțini. Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri a executat lucrări la prețuri mult mai mari, comparativ cu altele similare.

Constănțenii nu uită că Teatrul de Vară din Mamaia a ajuns o ruină, deși s-au cheltuit bani mulți pe expertize tehnice, proiecte ba de demolare, ba de reabilitare. Acum un an, Horia Țuțuianu promitea că vor fi luate măsuri urgente de reabilitare, pentru că structura clădirii este grav afectată. De atunci, la aceea clădire a avut loc doar o acțiune de deratizare.

În schimb, pentru Centenar, s-a construit un catarg care a costat 80.000 de euro. Consilierii judeţeni din opoziţie au criticat proiectul, însă conducerea CJ le-a explicat că este vorba despre „un monument care poate deveni în timp un punct de reper şi atracţie“. A uitat însă că pentru lucrare este nevoie de avize și de autorizație de construcție, iar acesta a fost un motiv serios de dispute cu constructorul.

Nechibzuită a fost și decizia de a aloca 1,5 milioane de lei pentru Podul Cumpenei sau Podul de la butelii, cum este cunoscut de constănțeni, în condițiile în care primarul Decebal Făgădău a vrut să pună borduri de marmură. Banii aceștia ar fi fost mult mai folositori pentru dezvoltarea unei comune oarecare sau pentru copiii din județ. Există multe promisiuni făcute de actualul președinte al CJ care nu s-au materializat, rămânând la stadiul de idei. Vorbim despre renovarea Teatrului de Stat, construirea unui nou Acvariu sau a Spitalului de Pediatrie. Asta ca să nu mai amintim despre celebrul Spital Clinic Județean de Urgență Constanța, trecut și în “Actul de promisiune civică”  încheiat cu doi ani în urmă, la Tulcea. Sunt promisiuni pe care le-a făcut și pe care nu le-a respectat!

– Felul în care au fost repartizate fondurile județului fost aspru criticat de opoziție. Care a fost motivul?

PSD a făcut de-a lungul timpului ceva ce nicio conducere de Consiliu Județean nu ar trebui să facă – a atribuit banii după bunul plac. Din păcate, aceasta a devenit o practică pentru PSD. Mă refer, de exemplu, la tentativa de reatribuire a fondurilor pentru localități, în defavoarea evidentă a primăriilor conduse de primari PNL, decizie criticată vehement de colegii mei liberali – Marian Crușoveanu și Bogdan Huțucă. Toate localitățile sunt importante, în egală măsură. Prioritate trebuie să aibă principiul de echitate bugetară și nu interesele de partid. Este important ca autoritățile județene să gestioneze și să împartă banii publici în mod corect pentru ca fiecare localitate să beneficieze de surse de dezvoltare conforme cu specificul său. Simpatiile politice nu au ce căuta în această ecuație.

Începând de acum, banii nu mai sunt o problemă. Depinde doar de noi să accesăm fondurile europene”

– Alegerile sunt foarte aproape. Ce ar trebui să facă noii diriguitori ai județului?

În primul rând, ar trebui să-și cunoască foarte bine atribuțiile și să le respecte întru totul. Educația și sănătatea, grija față de cel de lângă noi sunt foarte importante. Sunt obiective care trebuie dublate de aplicarea proiectelor de dezvoltare durabilă și a strategiilor europene, naționale și locale. Rezultatul trebuie să se măsoare în multiplicarea locurilor de muncă, în creșterea economică și, mai ales, în a bunăstării constănțenilor.

– România a obținut, de curând, o șansă importantă pentru dezvoltare. Care ar trebui să fie atitudinea conducerii județene în următorii ani?

În urma negocierilor purtate de președintele Klaus Iohannis, România a obținut cel mai mare buget alocat prin Bugetul multianual al UE și Pachetul de redresare – aproape 80 de miliarde de euro. Acești bani vor fi folosiți pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice, dar și pentru relansarea economică. Acum, România și mai ales administrația publică locală se află în fața unei imense provocări. Va trebui să dovedească faptul că are capacitatea de a accesa acești bani și de a-i transforma în proiecte viabile pentru comunități.

În același timp, va trebui ca aparatul de specialitate din cadrul Consiliului Județean și al primăriilor din județ să fie unul extrem de bine specializat, astfel încât să transformăm acest sprijin al Uniunii Europene în soluții pentru fiecare cetățean al județului nostru.

Aș vrea ca în anul 2027 să putem spune că nu mai există discrepanțe între localitățile județului Constanța, că toți copiii au acces egal la educație, că toți locuitorii au acces la apă potabilă, canalizare și mai ales gaze naturale. Îmi doresc ca tinerii să își găsească un rost în județul nostru, iar povestea cetăților antice să fie spusă turiștilor veniți la noi în extrasezon.

Începând de acum banii nu mai sunt o problemă. Depinde doar de noi, de corectitudinea și de motivarea administrațiilor locale de a începe, de a lucra și de a pregăti aparatele de specialitate, în vederea accesării acestor fonduri.

(P)

(Visited 873 times, 49 visits today)

Dacă v-a plăcut acest articol, cu un LIKE vă puteți alătura comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.